Parliamentary debates

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Din partea Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu cred că mai era nevoie, încă o dată, să ne dăm seama de populismul şi demagogia colegilor din Partidul Social Democrat. Acest fapt a ieşit din nou la iveală, din nou, după moţiunea simplă "Nivelul de trai în România" depusă în Parlament şi dezbătută miercuri 14 septembrie.

Una din acuzele aduse actualei guvernări este cea legată de starea în care se află sistemul naţional de sănătate. A face responsabil de această situaţie actuala guvernare care se află la putere de 9 luni de zile, înseamnă să fii imoral şi să nu-ţi asumi partea de responsabilitatea ce-ţi revine după ce ai fost la putere în ultimii patru ani.

Ştim cu toţii că sănătatea nu a fost o prioritate pentru Guvernul condus de Adrian Năstase, decât pe hârtie. Argumentul cel mai solid este acela că, în bugetul pe anul 2005, pe lângă banii colectaţi de la asiguraţi, fostul Guvern a alocat doar 0,3% din buget pentru sănătate. Acest procent nu asigură nici măcar acoperirea fondurilor de salarii de la nivelul Ministerului Sănătăţii. În acest moment, noi, cei din Coaliţie, avem de ales: să rămânem în situaţia în care ne aflăm sau să luăm hotărâri şi măsuri ferme pentru schimbarea radicală, necesară, în domeniul sanitar.

Populismele enunţate de PSD, şi anume: "nu suntem de acord ca agricultorii să contribuie la sistemul de asigurări de sănătate" sau "nu suntem de acord ca pensionarii să contribuie la sistemul de asigurări de sănătate", nu fac altceva decât să arate ceea ce aminteam la început, populismul şi demagogia acestui partid.

Reamintesc colegilor din opoziţie că, în ianuarie 2003, guvernul Năsase a luat de la pensionari suma care era evidenţiată separat în cuponul de pensie pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi şi-a însuşit-o. Acei bani nu s-au regăsit nici în pensia de bază, care ar fi trebuit să crească cu suma respectivă, şi nici în bugetul CNAS, pentru a susţine sistemul de sănătate.

Poate n-ar strica să-i întrebăm cum au fost utilizate cele peste 8.000 de miliarde care au fost scoase din sistem.

Vrem să aducem la cunoştinţa tuturor pensionarilor că contribuţia lor la asigurările sociale de sănătate se va face fără ca valoarea actuală a pensiei să fie afectată. Fie vom mări pensiile cu suma necesară contribuţiei la sistemul de asigurări, fie aceste sume vor fi plătite de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau direct de la bugetul de stat, respectiv Ministerul de Finanţe.

Legat de contribuţia agricultorilor la Fondul de Asigurări de Sănătate le reamintesc colegilor din opoziţie că prin Ordonanţa de Guvern nr. 150/2002 la articolul 51 alineatele 2 şi 4 se specifică că agricultorii trebuie să plătească 6,5% din veniturile obţinute din agricultură şi silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator. Cum a fost caracteristic fostului Guvern, nici această lege nu a fost pusă în aplicare, întrucât nu a fost creat un sistem de colectare specific pentru oamenii care lucrează în agricultură.

Nu cred că este corect să considerăm că toţi agricultorii din România sunt săraci lipiţi pământului şi nu ar avea de unde să plătească contribuţia la Fondul Asigurărilor de Sănătate.

Este un principiu universal valabil, care spune: nu poţi primi nimic, dacă nu dai ceva în schimb. Dacă dorim cu adevărat să schimbăm situaţia din sistemul sanitar, trebuie să umblăm la mentalitatea celor câteva milioane de agricultori pe care trebuie să-i convingem de necesitatea acestei contribuţii.

Din totdeauna ţăranul a înţeles că atunci când doi copii se căsătoresc trebuie să li se facă nuntă, atunci când se botează un copil trebuie să se organizeze o masă festivă, iar când moare un om, tradiţia spune că trebuie să se facă praznic. Întotdeauna ţăranul a găsit resursele necesare pentru aceste evenimente.

Nouă ne revine sarcina să-i convingem pe agricultori că trebuie să contribuie la asigurarea fondurilor necesare pentru ca sistemul de sănătate din România să funcţioneze normal, şi să fie la dispoziţia cetăţenilor, cu tot ceea ce este necesar şi modern la ora actuală în domeniu.

Desigur că cei care nu au venituri şi trăiesc la limita subzistenţei, nu vor contribui la Fondul de sănătate. Şi acestora, statul trebuie să le asigure asistenţă sanitară.

Orice om de bună-credinţă înţelege că aproximativ 5 milioane de contribuabili nu pot susţine financiar asistenţa medicală acordată celor 22 de milioane de cetăţeni ai ţării, iar bugetul este insuficient pentru a aloca sume mai mare acestui domeniu.

În acest context, când starea de sănătate a populaţiei e o problemă de interes naţional, nu trebuie să fim populişti şi demagogi, trebuie să fim pragmatici, să găsim noi resurse pentru creşterea veniturilor la buget şi trebuie să luptăm cu mentalitatea implementată de Partidul Social Democrat, precum că poţi primi multe gratuităţi şi beneficii din partea statului, numai pentru faptul că exişti.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.