|
Domnul Vasile Filip Soporan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aş dori să prezint în faţa dumneavoastră declaraţia politică intitulată "Depolitizarea administrativă prin politizarea alocării resurselor financiare sau descentralizare administrativă prin centralizare financiară". Am ascultat cu atenţie şi cu suspiciune în acelaşi timp, având în vedere antecedentele, recentele declaraţii ale preşedintelui Partidului Democrat, în care se afirma existenţa unei repartizări pe criterii politice a banului public prin metoda cunoscută a repartizării directe prin hotărâri de guvern. Nu pentru că nu am crezut în declaraţiile politice făcute în numele celor care se află în acelaşi timp şi la putere şi în opoziţie, ci pentru că susţin principiul justificării afirmaţiilor făcute, am realizat o analiză asupra modului în care s-a făcut repartizarea centralizată pe unităţi administrative a surselor necesare realizării unor obiective de investiţii, reabilitări, reparaţii capitale şi utilităţi în cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitar. Pentru studiu, am folosit hotărârile de guvern adoptate cu această destinaţie în anii 2006-2007, obiectivele fiind legate de următoarele: determinarea poziţiilor prezente în hotărârile de guvern, valoarea sumelor alocate, contribuţia alocaţiilor pe elev, pe fiecare unitate administrativ-teritorială, pe totalul judeţului, pe mediul rural, pe mediul urban, pe totalul administraţiilor cu primari proveniţi din PSD, PD, PNL şi UDMR, analiza făcându-se pe fiecare hotărâre de guvern, pe fiecare an în parte, 2006-2007, şi însumat pe anii amintiţi. Determinarea structurii execuţiei cheltuielilor pentru învăţământ, totalul cheltuielilor, sume defalcate din tva, alocări prin hotărâri de guvern, surse proprii pentru anii 2006-2007, analiza făcându-se prin suma alocată, ponderea sumei alocate şi contribuţia pe elev a sume acordate, la nivelul fiecărei unităţi administrative pe total judeţ, total mediu rural, total mediu urban, pe totalul administraţiilor cu primari PSD, PD, PNL şi UDMR. Realizarea unei sinteze de alocare a sumelor pentru învăţământ prin hotărâri de guvern, pe administraţiile locale ale judeţului Cluj, în funcţie de apartenenţa politică a primarilor. Din analiza datelor cuprinse în studiul făcut, consider că se pot trage următoarele concluzii: - Suma totală alocată direct pe unitate şcolară, nu pe judeţ, nu direct pe unitatea administrativă şi pe activităţile care trebuiau efectuate, cunoscute mai bine la Bucureşti decât în teritoriu, deci această sumă se ridică la valoarea de 55 974.000 de lei, sumă ce reprezintă 38% din sumele proprii. Suma fiind importantă, din acest motiv consider că este necesar ca alocarea să se facă printr-un algoritm care să cuprindă indicatori obiectivi, şi nu subiectivismul criteriului politic.
- Repartizarea sumelor alocate în funcţie de apartenenţa politică a primarului se prezintă astfel: Partidul Social Democrat - o pondere de alocare de 12%, când ponderea primarilor PSD din totalul primarilor este de 25%. Practic, dublu faţă de alocarea făcută. Partidul Naţional Liberal - o pondere de 24%, ponderea dobândită a primarilor PNL în totalul primarilor din judeţ fiind de 21%. Partidul Democrat a obţinut o alocare în pondere de 59%, iar ponderea dobândită a primarilor PD din totalul primarilor din judeţ este de 26%. Practic, mai puţin de jumătate faţă de alocarea făcută.
- Repartizarea în funcţie de apartenenţa politică a primarilor este influenţată de apartenenţa politică a ministrului educaţiei şi cercetării. Astfel, pentru perioada 2006 - aprilie 2007, când titularul ministerului era reprezentantul Partidului Democrat, ponderea sumelor repartizate administraţiilor conduse de primari PD a variat între 76% şi 62%. Pentru administraţiile conduse de primari PSD a variat între 8 şi 12%, iar pentru administraţiile conduse de primari PNL a variat între 4 şi 25%. Iar când titularul ministerului a devenit reprezentantul Partidului Naţional Liberal, situaţia s-a schimbat. Ponderea specifică PD-ului de 76% s-a micşorat la 16%, iată printre altele motivul supărării şefului Partidului Democrat, iar ponderea specifică PNL-ului a urcat de la 4% la 65%, în schimb pentru reprezentanţii Partidului Social Democrat situaţia a rămas practic neschimbată, asistând la un sistem de izolare a primarilor, în ceea ce priveşte accesarea resurselor financiare. Un observator neutru la analiza acestei situaţii ar trebui să dea dreptate preşedintelui Partidului Democrat pentru afirmaţia făcută după pierderea Puterii la nivel central reprezentantului Partidului Naţional Liberal pentru situaţia defavorizantă, specifică perioade înainte de numirea titularului PNL la conducerea ministerului, şi reprezentanţilor Partidului Social Democrat, aflaţi într-o situaţie defavorabilă după pierderea puterii politice.
Având în vedere faptul că asemenea influenţe nu ar trebui să fie simţite la nivelul autorităţilor locale, în momentul în care reprezentanţii Partidului Naţional Liberal afirmau şi afirmă depolitizarea şi eficientizarea administraţiei în sprijinul cetăţeanului, propun formaţiunilor politice, înainte de dezbaterea altor proiecte de lege, o discuţie serioasă asupra reformei statului, a atribuţiilor instituţiilor statului, a algoritmului de împărţire a puterii între autoritatea centrală şi autorităţile locale şi a manierei în care construcţia bugetară poate stimula atragerea resurselor şi utilizarea eficientă a banului public prin decizii cât mai apropiate de cetăţean, şi nu ghidonate sau teleghidate politic de la nivel central. Această discuţie ar trebui să aibă rezultat un pact al tuturor formaţiunilor parlamentare privind corelarea programelor de descentralizare administrativă cu programele de descentralizare financiară. Chiar dacă în istorie Partidul Naţional Liberal nu a fost adeptul real şi practic al descentralizării, consider că este nevoie de o schimbare a abordării centraliste şi stabilirea unor criterii clare, durabile şi eficiente de alocare a banului public. Vă mulţumesc.
|