|
Doamna Olguţa Cocrea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "9 octombrie - Ziua mondială a poştei". În data de 9 octombrie toţi salariaţii din poşta de pe mapamond sărbătoresc Ziua Poştei. În România existenţa serviciului poştal este cunoscută din antichitate. Până la Revoluţia din 1848 Poştele au fost arondate unor particulari, de regulă pentru o perioadă de trei ani de zile. După anul 1850, în oraşele reşedinţă administrativă, staţiile de poştă orăşeneşti au fost transformate în birouri poştale. În această perioadă existau 30 de curse poştale cu staţii de poştă al căror punct nodal era la Craiova. Între anii 1857-1862 se introduce etapizat monopolul de stat asupra activităţii de poştă. La 12 noiembrie 1857 o comisie întrunită la Iaşi a hotărât introducerea timbrelor poştale bucată cu bucată, 4 valori ale primei emisiuni "cap de bou" pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858. La 1 mai 1865 se introduce serviciul de abonamente prin poştă la presa din ţară şi străinătate. După anul 1883 se introduc primele planuri de îndrumare pe linie de cartare, timbre porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic. În 1894 începe construirea Palatului Poştelor care va fi dată în funcţiune în anul 1900. În perioada postbelică concepţia structurii organizatorice a ramurii de poştă şi telecomunicaţii este derivată de împărţirea administrativă a ţării. Astfel, în perioada când teritoriul naţional a fost organizat pe regiuni, având în componenţa lor raioane, structura organizatorică a administraţiei de poştă şi telecomunicaţii era bazată pe existenţa Direcţiilor regionale de poştă şi telecomunicaţii, având în subordinea directă oficii raionale bilanţiere, ca după 1968, odată cu înfiinţarea judeţelor, să fie constituite Direcţiile judeţene de Poştă şi telecomunicaţii, funcţionând până în anul 1991. Din 1991 Poşta română este separată ca activitate de activitatea de telecomunicaţii şi devine Regia Autonomă - Poşta română, urmare a Hotărârea Guvernului nr. 448 din 1991, ulterior transformată în CNPR - SA. Prima reorganizare majoră este făcută în 1996, când teritoriul României este împărţit în 9 regiuni poştale şi se merge pe eficientizarea activităţii. Cu toate că actualmente Compania Naţională Poşta Română este cu capital de stat, nici un guvern de după Revoluţie nu a considerat că ar fi necesar să investească şi să aloce sume care ar putea schimba aspectul unităţilor poştale, mă refer aici la investiţii în infrastructură. Actualmente, în Compania Naţională Poşta Română lucrează aproximativ 34 000 de salariaţi care deservesc populaţia ţării. Aceşti salariaţi, cu toate că nu sunt stimulaţi la adevărata lor valoare, depun eforturi zilnic pentru ca cetăţenii ţării noastre să aibă parte de toate veştile pe care poştaşul le aduce, să ţină o permanentă legătură cu cei dragi, şi cel mai important lucru este că aceşti oameni fie ploaie, vânt, zăpadă sau caniculă rezistă eroic şi nu precupeţesc nici un efort ca să-şi facă meseria cât mai bine, spre mulţumirea clienţilor lor. Este ştiută legătura sufletească şi prietenia dintre poştaşul român şi cetăţeanul român, care de-a lungul anilor a dovedit că indiferent de situaţie, poştaşul este omul de legătură, care este aşteptat mai ales de categoriile defavorizate. De aceea, noi trebuie să le mulţumim acestor oameni deosebiţi, care zilnic trec pragul miilor de locuinţe şi în a căror tolbă este câte ceva pentru fiecare. Cu respect şi consideraţie pentru cei aproximativ 34 000 de poştaşi le urez un călduros la mulţi ani, sănătate, fericire şi dorinţa să aibă o viaţă mai bună, alături de familiile lor. Sperăm ca pe viitor şi guvernanţii să se gândească mai mult la cei care îi deservesc şi să caute resurse financiare măcar pentru a face ca Oficiile poştale din România să arate ca în occident. Cred că atât clienţii Poştei, cât şi aceşti salariaţi ar merita nişte condiţii mai bune. Cu speranţa că aşa cum salariaţii poştei au resurse nebănuite şi ştiu să se facă respectaţi prin ceea ce fac şi ceea ce sunt, doresc să cred că Poşta Română, care asigură serviciul universal şi prestează serviciul social pe teritoriul României, să fie ajutată să-şi schimbe faţa. Încă o dată, un sincer - La mulţi ani! - şi sperăm în vremuri mai bune. Vă mulţumesc.
|