Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Urmează Grupul parlamentar al PSD+PC şi invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Cherecheş.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cătălin Cherecheş:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am intitulat declaraţia mea politică de astăzi: "Transparenţă în cheltuirea banului public".

Cu toţii am fost de acord cu implementarea conceptului european al "bunei guvernări locale", prin care se doreşte informarea în ceea ce priveşte transparenţa în utilizarea banului public, pe care primăriile, consiliile locale şi cel judeţean au primit mandat pentru a-l gestiona.

Se ştie că principala sursă de venituri o reprezintă, în continuare, taxele şi impozitele colectate de la populaţie, iar aceşti bani trebuie direcţionaţi către priorităţile localităţilor şi cetăţenilor.

Din păcate, chiar dacă vorbim despre criză economică şi grijă pentru cheltuirea banului public, există suficiente exemple care arată că, de multe ori, banii contribuabililor sunt direcţionaţi nu către priorităţile comunităţilor, ci către alte zone. Un prim exemplu se referă la fondurile de salarii ale instituţiilor bugetare, care, în loc să se diminueze, cresc. Vorbim despre diminuarea sporurilor de tot felul, dar în practică nu se întâmplă nimic. Există apoi alte exemple de cheltuire a banului public în mod haotic.

Primul se referă la lucrările de reparaţii la drumuri şi străzi, făcute superficial, necontrolate de nimeni şi care înghit sume mari din banul public. Apoi, vin la rând serviciile de gospodărire comunală la nivel naţional. aşa se face că, de la un judeţ la altul, aleşii trag cu dinţii de societăţi falimentare cu servicii îndoielnice, în locul unei strategii de viitor, care poate avea în vedere concesionarea serviciului sau privatizarea societăţilor desprinse din regiile de gospodărie comunală.

În loc ca acestea să fie reorganizate şi eficientizate, au apărut nenumărate societăţi-căpuşă, folosite de consiliile locale şi judeţene pentru a drena sume imense de bani către propriile interese. Altfel spus, regulile economiei de piaţă nu se aplică în administraţia publică. Licitaţiile transparente pentru proiecte grandioase ascund, de fapt, cu totul alte interese.

Pe lângă hotărârile care se iau în ceea ce priveşte banul public, consiliile locale şi judeţene sunt acţionari la diferite societăţi. Unele aducătoare de venituri considerabile, în asociere cu parteneri care sunt dornici de câştig, iar altele, în care consiliile sunt acţionari 100%, furnizează servicii de gospodărie locală, ce erau prestate de fostele regii, evident, după aceleaşi reguli ale încredinţării directe de contracte. Aceste contracte se reînnoiesc la sfârşitul fiecărui an pentru anul următor şi nu au la bază nicio licitaţie, ci doar justificări ale tarifelor practicate în faţa consilierilor care au, concomitent, calitatea de membri ai AGA în aceste societăţi.

Circuitul banilor are două nuanţe în ceea ce priveşte structurile actuale. Prima este aceea a reprezentării în aceste societăţi. Membrii consiliilor de administraţie în aceste societăţi, conducerea executivă, cenzorii şi restul structurilor sunt stabilite prin decizie a AGA, care este, de fapt, consiliul local sau consiliul judeţean. Criteriul nu este cel al competenţei însă. Contractul de administrare al unei astfel de societăţi are, de cele mai multe ori, prevederi halucinante, prin care membrii consiliului de administraţie şi directorii primesc salarii şi prime de performanţă greu de conceput în societăţi care funcţionează pe principiile economiei de piaţă. Principala sursă de venit a acestor societăţi este bugetul public, preocuparea pentru atragerea lucrărilor din mediul privat fiind redusă.

O altă afacere care place foarte mult aleşilor din marile oraşe este cea a transportului în comun, deoarece acesta beneficiază de subvenţii directe de la bugetul local. Costurile pentru menţinerea acestui serviciu sunt nebănuite, dat fiind că, în acest tip de întreprinderi, consumabilele sunt la ordinea zilei.

Sunt câteva argumente care mă îndreptăţesc să accentuez nevoia de:

• informare a cetăţenilor, ca obligaţie constituţională, prin accesul la libera informaţie, în calitatea lor de plătitori de taxe şi impozite şi a acestor instituţii, ca gestionari al banului public;
• instituţionalizare a transparenţei în relaţia administraţie-cetăţean, în ceea ce priveşte cheltuirea banului public. Fiindcă realitatea arată o scurgere masivă a banului public, prin identificarea arbitrară a priorităţilor şi prin modul defectuos în care s-au făcut sau se fac acestea. Sunt suficiente exemple de proastă gospodărire a banului public, ca să nu spun de risipire a lui, fără ca cineva să răspundă în vreun fel în faţa contribuabilului.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.