Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Urmează Grupul parlamentar al PSD+PC, şi-l invit la microfon pe domnul deputat Ioan Stan.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Stan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Parafrazând un mare glumeţ american, vă aduc respectuos la cunoştinţă că Guvernul se străduieşte, preşedintele ţării se declară vinovat, dar mărinimos, nu vrea toată vina pentru el şi încearcă s-o împartă cu politicienii, sindicatele bat obrazul aleşilor şi trag coate acelor membri care dau impresia că ar lăsa-o mai moale cu protestele, condiţii în care, vorba lui Mark Twain, "Nici eu mă simt prea bine!".

Lăsând orice glumă de-o parte, cum Doamne, iartă-mă, să mă simt bine după emoţiile pe care mi le-au indus evenimentele găzduite de învăţământul românesc în ultima vreme: greve anunţate, teze suspendate, greve suspendate, teze amânate, profesori supăraţi, profesori suav ameninţaţi, părinţi îngrijoraţi şi revoltaţi şi mă opresc, deşi mai frumos decât în versuri nu puteţi aveţi pretenţia să mă exprim.

Mă opresc a mai explica şi nu pentru că n-aş mai putea continua. Am spus greve anunţate şi sigur că aţi înţeles că este vorba despre greva generală a personalului din învăţământ. E teza suspendată şi apoi amânată, din fericire, doar o singură teză, cea cu subiect unic la limba română, programată marţi şi amânată pentru joi.

Am citit cu toţii săptămâna trecută cu sufletul la gură ştirile legate de aceste evenimente. Am aflat cât de împărţite erau opiniile celor ce au decis intrarea în grevă, adică sindicaliştii, nu liderii sindicali, cum ar putea insinua unii sau alţii. Am aflat cum s-au negociat pas cu pas revendicările şi, respectiv, alocările la masa tratativelor, care i-a reunit pe miniştrii învăţământului şi finanţelor cu reprezentanţii greviştilor.

Am lăcrimat. aţi urmărit, probabil, vizionând şi ascultând discursul preşedintelui, care se recunoştea, pe de o parte, vinovat, iar, pe de altă parte, învinovăţea clasa politică, pe Popescu-Tăriceanu de mână cu Vosganian, de votarea şi promulgarea legii aducătoare de speranţă.

Cum mai recunoaşte el, săracul, vina de a fi promulgat legea. Ce-am mai suspinat ascultându-l!

Una peste alta, toată tevatura asta s-a încheiat cu promisiunea premierului că "până la urmă, vom rezolva toate problemele materiale" şi, după cum spuneam, cu renunţarea la grevă şi amânarea tezei cu subiect unic la limba română. Şi poate că n-ar fi fost mare lucru, pentru că, din păcate, greve, ameninţări şi tratative guvernanţi- grevişti au mai fost şi pesemne vor mai fi. Măcar pentru a nu pierde condiţia fizică, dacă rezultatele nu mai înseamnă nimic. Numai că de această dată ar trebui să cuantificăm cu maxim de responsabilitate dacă nu cumva au fost afectaţi de alambicatele demersuri descrise mai sus, tocmai cei pe care în primul rând ar trebui să-i slujească învăţământul românesc. Sigur că la elevi mă refer. Şi argumentez citând dintr-unul din multele reportaje de la faţa locului, cum se spune, şi iată ce spunea unul dintre elevii intervievaţi: "Ciudat e că ieri...", 5 mai de fapt atunci, "...la tv, la ora 4, spuneau că e grevă, iar la ora 6 că nu mai e grevă, şi n-am mai înţeles nimic. Oricum, profesorii ne-au spus să venim cu toţii pregătiţi că nu se ştie."

Acesta este principalul motiv pentru care am îndrăznit să vă reţin atenţia astăzi. Vreau să vă invit să medităm asupra deficienţei declanşării unor evenimente care au zăpăcit destinatarii procesului de învăţământ şi care, după cum se dovedeşte, n-a însemnat nici pentru cei despre care se spune că l-au declanşat altceva decât o afirmare a unei prezenţe despre care oricum ştiam că trebuie să ţinem seama.

Altfel cum aş putea cataloga o acţiune despre care să se afirme că nu se ştie. Şi vă rog să nu credeţi că aspectul explicitat de mine este singular. Adevărul este că nimeni nu ştie câţi elevi au fost afectaţi de intenţia sindicatului de a declanşa greva în ziua în care era programată teza cu subiect unic la limba română. Nu se ştie câte şcoli au derulat orele fără probleme şi câte şcoli n-au ţinut cursurile. Şi cred că, dacă vom face o dreaptă judecată a celor întâmplate, împreună cu elevii şi părinţii acestora, vom obţine un rezultat cu totul diferit şi mai ales net dezavantajos decât cel obţinut probabil de grevişti.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.