Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 28, 2011
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.86/2011
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 28, 2011 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 28, 2011
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.8 | Gheorghe Ciobanu - declaraţie politică cu referire la "Două priorităţi pentru perioada următoare: revizuirea Constituţiei şi restructurarea deconcentratelor"; | ![]() |
||
|
"Două priorităţi pentru perioada următoare: revizuirea Constituţiei şi restructurarea deconcentratelor" Discursul preşedintelui din plenul Parlamentului trebuie tratat în cheia trasării unor obiective atât pentru Parlament, cât şi pentru Guvern. Legislativul va trebui să trateze cu maximum interes şi seriozitate tema revizuirii Constituţiei, în timp ce Executivul va trebui să purceadă la restructurarea deconcentratelor. Consider că direcţia înainte sugerată de preşedintele Băsescu este cea corectă. Într-o perioadă în care ducem lipsă de proiecte concrete de reformă structurală a statului, cele două teme majore ale acestei perioade, Constituţia şi reorganizarea administrativ-teritorială, trebuie tratate cu maximum de interes. Modificarea legii fundamentale este poate obiectivul cel mai important al actualului Parlament. La nivelul întregii clase politice există un consens pe direcţia nevoii revizuirii Constituţiei. Toate partidele au acceptat faptul că actuala Constituţie este învechită şi nu răspunde nevoilor de progres ale României. Mai mult, blocajele generate de neclarităţile din Constituţie au făcut de multe ori ca instituţiile statului să nu poată reacţiona, chiar atunci când situaţia o cerea. Exemplul oferit de preşedinte referitor la existenţa unui Guvern interimar în plină criză economică, în toamna anului 2009, este cât se poate de concludent. Peste toate aceste consideraţii primează însă votul românilor din 22 noiembrie 2009. Atunci poporul suveran s-a pronunţat direct asupra unui Parlament cu mai puţini parlamentari şi în favoarea sistemului unicameral. Dacă problema numărului de aleşi poate fi rezolvată din punct de vedere legislativ ordinar, problema unicameralului trebuie neapărat supusă unui nou referendum şi prin Constituţie. Tocmai de aceea nu se poate accepta propunerea opoziţiei ca revizuirea legii fundamentale să se facă în următorul legislativ, cu efecte din 2016, adică peste 5 ani şi la mai bine de 7 ani de la momentul în care românii s-au exprimat în acest sens. USL încearcă să ne convingă de faptul că revizuirea Constituţiei nu este prioritate politică şi administrativă pentru Parlament. Absurdul argumentului lor este cu atât mai evident cu cât românii nu pot înţelege de ce un Legislativ nu trebuie să aibă ca prioritate legea fundamentală a statului. Este un viciu logic pe care opoziţia nu cred că poate să-l explice. În ceea ce priveşte reorganizarea administrativ-teritorială a României, preşedintele s-a comportat ca un adevărat bărbat de stat. Deşi este proiectul propriu, a fost capabil să accepte ideea lipsei unui consens politic la nivelul coaliţiei de guvernământ. Traian Băsescu a reuşit astfel evitarea unei crize politice. Nevoia principală a României este aceea de a avea stabilitate politică. Fără acest criteriu de bază, toate sacrificiile românilor din ultimii aproape 3 ani ar fi în van. Asta nu înseamnă că preşedintele sau PDL au renunţat la tema reorganizării. Nici pe departe. ea este doar amânată pentru momentul în care majoritatea parlamentară va avea un consens pe această temă. Cu siguranţă, discuţiile din coaliţie vor continua şi mai departe. Proiectul reorganizării va fi repus pe tapet, dacă nu la alegerile următoare, măcar de următorul legislativ. Amânarea reorganizării administrative nu înseamnă însă că Guvernul nu trebuie să continue pe drumul reformelor. Una dintre motivaţiile principale ale reorganizării a fost reducerea aparatului administrativ de la nivel local. Ideea deconcentratelor a apărut ca element de tranziţie al procesului de descentralizare. De unde a început ca o pârghie temporară, acest tip de birocraţie a prosperat şi s-a dezvoltat. În acest moment, deconcentratele sunt un aparat administrativ în sine, nici central, nici local, dar câte puţin din fiecare. Decizia de a impune restructurarea deconcentratelor este salutară şi poate avea efecte benefice. Un stat mai suplu este un stat mai eficient. Executivul trebuie să aibă acest lucru în vedere. mai puţine deconcentrate înseamnă mai puţină birocraţie. Spun şi eu acelaşi lucru ca preşedintele: restructurarea deconcentratelor înseamnă să lăsăm România să respire mai bine la nivel local. |



