Parliamentary debates

Domnul Constantin Adăscăliţei:

"PNL ne serveşte constant mostre de tupeu PDL-ist"

Guvernul condus de Victor Ponta a debutat în mai 2012 după o perioadă în care România a fost adusă la stadiul de "tarla portocalie" de către un regim de obedienţi şi de "beizadele politice". Ne aducem aminte cum miniştrii USL îşi puneau mâinile în cap faţă de neregulile găsite în ministere, dovadă fiind sutele de sesizări trimise instituţiilor de control şi anticorupţie. Românii au apreciat la Victor Ponta că nu a ales tactica blamării "moştenirii dezastruoase", ci, dimpotrivă, a urmat punct cu punct paşii din Programul de guvernare întocmit împreună cu partenerii din USL. De asemenea, după evenimentele electorale care au marcat anul trecut, premierul a anunţat că în 2015 vom face mai puţină politică şi ne vom concentra mai mult pe măsurile de care are nevoie România.

În acest context, proiectul privind modificările Codului fiscal a fost o iniţiativă planificată, aşteptată şi meritată de către contribuabilii din România. Având în vedere importanţa conţinutului şi impactul benefic pentru buzunarele românilor, consider că subiectul încă nu a fost dezbătut în spaţiul public aşa cum ar merita. Unul dintre motive este cu siguranţă şirul de dosare instrumentate de justiţie, în care amănuntele senzaţionale ţin zile de-a rândul capul de afiş pe platformele media. Despre beneficiile noului Cod fiscal, e suficient să amintim reducerea cotei standard de TVA şi reducerea la 0,9% a TVA la alimentele de bază, reducerea CAS la angajat şi angajator şi diminuarea cotei unice, plus un întreg ansamblu de măsuri care vor mări puterea de cumpărare a românilor şi vor reduce evaziunea fiscală.

În acelaşi registru Ministerul Transporturilor a înaintat Masterplanul pe Transporturi, document care sintetizează strategia de investiţii şi conectarea regiunilor istorice la marile coridoare pan-europene.

Cele două exemple care reglementează domenii strategice sunt demersuri, poate nu perfecte, însă aduc îmbunătăţiri concrete în cadrul unor sisteme care s-au dovedit păguboase în ultimii 10 ani. Orizontul mediu şi lung de implementare obligă însă la consens al întregii clase politice, pentru că fără o voinţă comună astăzi, viitoarele guverne vor dărâma ceea ce construieşte actualul. Chiar şi alegerea Preşedintelui Iohannis a fost un semnal al electoratului către echilibru şi dialog între actorii de pe scena politică.

Aici avem de-a face însă cu o îndărătnicie greu de înţeles a unor membri ai opoziţiei, care critică doar de dragul de a critica şi care riscă să transforme PNL în adversarul proiectelor României, după principiul "dacă e propus de PSD, atunci nu e bun". Dovada - doar în ultima săptămână două demersuri care au eşuat lamentabil. Primul este tentativa de Program de guvernare de 129 pagini - tip referate.ro - despre care propriii membri de partid spun că este făcut pe picior, nu conţine o strategie clară şi este mai puţin liberal decât al PSD. Faptul că înşişi vechii liberali se plâng că nu le-au fost luate în seamă propunerile dovedeşte că demersul a avut ca scop promovarea personală a celui care se vrea înlocuitorul lui Victor Ponta, şi anume Cătălin Predoiu.

A doua gafă care pune frână proiectului politic PNL este moţiunea simplă adresată săptămâna trecută ministrului fondurilor europene. Nu doar că moţiunea a căzut cu 184 de voturi împotriva celor 96 liberale, dar nu a întrunit nici măcar cele 109 voturi ale parlamentarilor susţinători. Mai mult, moţiunea atacă un minister pe care Boc-Ungureanu l-au lăsat cu 0,8% rată de absorbţie, iar în prezent aceasta a fost dusă la 52%. În mod ironic textul moţiunii prezintă abuzuri care trebuie reclamate guvernelor conduse de Emil Boc.

În fine, apelul unora, precum Vasile Blaga, pentru destabilizarea majorităţii parlamentare actuale arată că PNL s-a îndepărtat de valorile Brătienilor, ale lui Mircea Ionescu-Quintus sau chiar ale lui Klaus Iohannis, iar sigla galbenă începe să aibă accente cromatice portocalii.