Parliamentary debates

Domnul Neculai Iftimie:

"Autostrada de legătură între Moldova şi Transilvania prinde viaţă"

Autostrăzile şi drumurile publice din România reprezintă componentele principale ale sistemului naţional de transport şi constituie obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

Cadrul general al politicii în domeniul sus-menţionat constă în asigurarea unei infrastructuri adecvate dezvoltării obiectivelor socio-economice prin construirea, modernizarea, dezvoltarea şi administrarea eficientă a sectorului rutier, cu accent pe extinderea numărului de autostrăzi, modernizarea drumurilor existente, a podurilor şi a tuturor facilităţilor aferente. Fondurile acestor deziderate sunt deja asigurate atât de bugetul de stat, cât şi prin acorduri de finanţate cu diferite bănci europene şi fonduri comunitare nerambursabile.

România are cele mai proaste drumuri din Europa. La categoria "reţele rutiere" România ocupă un loc catastrofal, locul 121 din 144 de state monitorizate, potrivit datelor publicate în raportul World Economic Forum.

În Europa suntem pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene, şi în rest avem în urma noastră doar Rusia, Moldova şi Ucraina.

Evaluarea infrastructurii la nivel global este cuprinsă între 1 (minimă) şi 7 (maximă). România a fost evaluată cu 2,8, la fel ca Brazilia, Costa Rica şi Liban. Rusia, pe care noi am depăşit-o, are o evaluare de 2,7.

Evoluţia tehnică în domeniul construcţiilor de autovehicule rutiere a dus la sporirea traficului, uzura şi degradarea infrastructurii rutiere existente, împiedicând desfăşurarea circulaţiei rutiere în condiţii de siguranţă.

În prezent, legătura dintre Moldova şi Transilvania se desfăşoară pe 3-4 drumuri naţionale care fac faţă cu greu traficului.

În acest context, autostrada Iaşi - Târgu Mureş - Ungheni, legiferată, va deveni o alternativă atractivă pentru traficul naţional şi internaţional de tranzit care se va desfăşura în Coridoarele de transport pan-European IV şi IX.

Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, denumită şi autostrada Unirii este amplasată şi în Moldova, singura regiune istorică fără autostradă.

Lipsa acestei autostrăzi în regiunea Moldova a condus la un decalaj economic pronunţat faţă de celelalte regiunii ale ţării. Astfel s-a instalat fenomenul de depopulare, demoralizare şi de o slabă industrializare.

Realizarea autostrăzii ar contribui semnificativ la reducerea decalajelor dintre regiuni, atragerea investiţiilor străine directe, crearea de conexiuni rapide şi noi locuri de muncă.

Construcţia autostrăzii Unirii a devenit în sfârşit realitate prin votul din Camera Deputaţilor şi promulgarea legii de Preşedintele României. Autostrada va fi finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau parteneriat public-privat.

Deşi discuţiile au fost aprinse, termenul pentru execuţie a obiectivului autostrada Unirii este de 4 ani, de la intrare în vigoare a legii nemaifiind necesară parcurgerea procedurilor birocratice.

Nu cred că marea problemă o constituie costul de execuţie, întrucât beneficiile vor fi substanţiale.

În condiţiile legii adoptate şi a factorilor implicaţi, îmi este greu să cred că autostrada nu va fi finalizată la termen, întrucât este un obiectiv prioritar în Programul de Guvernare şi în MasterPlanul General de Transport al României.