Parliamentary debates

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Legislaţia în domeniul calităţii aerului"

Măsurile şi acţiunile necesare implementării legislaţiei europene din domeniul calităţii aerului au început în perioada de preaderare prin emiterea Ordinului MAPM nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerărilor si clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, prin care s-au delimitat pe teritoriul ţării 8 zone şi 11 aglomerări, în scopul evaluării şi gestionării aerului înconjurător conform normelor europene în vigoare. De asemenea, prin HG nr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului au fost stabilite autorităţile cu responsabilităţi în domeniu şi modul de cooperare al acestora.

În conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene, începând cu anul 2007 au fost elaborate anual de către autorităţile pentru protecţia mediului în colaborare cu experţi din domeniul calităţii aerului, studii de evaluare a calităţii aerului în toate zonele şi aglomerările din România. Aceste studii au fost realizate utilizând metodologia europeană de estimare pe baza inventarelor de emisii de poluanţi atmosferici proveniţi atât de la surse fixe, cât şi din surse difuze de suprafaţă sau din trafic, cu aplicarea programelor specifice de modelare matematică a dispersiei poluanţilor în aer şi au evidenţiat ariile din interiorul zonelor şi aglomerărilor în care calitatea aerului nu este satisfăcătoare. Conform reglementărilor în vigoare, în aceste zone şi aglomerări este necesară efectuarea de măsurători continue ale calităţii aerului şi elaborarea de programe pentru îmbunătăţirea calităţii aerului astfel încât concentraţiile poluanţilor în aer să nu depăşească valorile limită stabilite.

Din punctul meu de vedere, problematica trebuie analizată cu maximă atenţie, iar rezultatul sa fie materializat în programe care sa cuprindă măsuri şi acţiuni care se vor desfăşura pe o perioadă de maxim cinci ani şi vizează reducerea nivelului valorilor medii pentru principalii poluanţi atmosferici.

Măsurile prevăzute de aceste programe trebuie sa aibă în vedere:

• diminuarea impactului traficului rutier prin: promovarea transportului public în detrimentul celui particular, inclusiv prin achiziţionarea de autobuze Euro IV; aplicarea de măsuri pentru fluidizarea circulaţiei prin stabilirea de sensuri unice, montarea de semafoare inteligente, construirea de pasaje subterane sau supraterane, interzicerea traficului auto şi extinderea zonelor pietonale; devierea traficului greu şi amenajarea sau reabilitarea şoselelor de centură; eliberarea domeniului public şi amenajarea de parcări în spaţiul dezafectat, realizarea de parcări şi interzicerea parcării pe trotuare în anumite zone prin instalarea gardurilor de protecţie; limitarea vitezei, începând cu anul 2008, la 30 km/h pe străzile secundare din interiorul zonelor rezidenţiale şi în jurul unităţilor de învăţământ; construirea pistelor pentru biciclişti; întreţinerea permanentă a curăţeniei străzilor prin măturare şi spălare mecanizate;
• diminuarea influenţei activităţilor industriale prinimpunerea pentru operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea sub incidenţa directivelor privind poluarea industrială a măsurilor prevăzute în autorizaţiile integrate de mediu în concordanţă cu cele mai bune tehnici disponibile;
• diminuarea impactului surselor difuze de poluareasupra calităţii aerului, în special în ceea ce priveşte nivelul concentraţiilor de PM10. prin urmărirea respectării prevederilor legislaţiei privind protecţia mediului şi a condiţiilor din avizele/autorizaţiile din domeniul construcţiilor, urbanismului şi gospodăririi localităţilor, în special în ceea ce priveşte: organizarea şantierelor de construcţii, curăţarea mijloacelor de transport şi a utilajelor la intrarea acestora pe drumurile publice, refacerea spaţiilor verzi afectate de diferite lucrări de construcţii şi reparaţii;
• îmbunătăţirea calităţii aerului prin:amenajarea de parcuri şi spaţii verzi, lucrări de refacere şi regenerare în zone calamitate, completări în plantaţii şi împăduriri, amenajarea malurilor râurilor de pe teritoriul localităţilor prin reabilitarea zonei verde adiacentă, amenajarea falezelor ca loc de plimbare prin plantarea de arbori şi regazonare.