Parliamentary debates

Domnul Călin Potor:

"Legile restituirii proprietăţilor, o reparaţie aşteptată de mii de români"

Angajarea răspunderii Guvernului USL pentru noua lege a retrocedării bunurilor confiscate abuziv de regimul comunist este un act de dreptate şi reparaţie morală şi financiară pentru mii de români. Documentul urmăreşte rezolvarea definitivă a problemelor apărute de-a lungul anilor în procesul de restituire a proprietăţilor, inclusiv a situaţiilor care i-au adus României condamnarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Printre prevederile documentului se află obligaţia ca imobilele în care funcţionează şcoli şi spitale să-şi păstreze destinaţia timp de zece ani. De asemenea, singurele proprietăţi care nu pot fi retrocedate în natură sunt parcurile. O altă dispoziţie importantă a legii arată că foştii proprietari care nu mai pot primi terenuri în natură pot participa la licitaţii pentru obţinerea unor puncte valorice. USL a ales pentru prima dată această modalitate de promovare a unei legi, în ciuda majorităţii parlamentare, nu pentru a face din acest procedeu un obicei, aşa cum au făcut guvernele anterioare pdl, cu litere mici, evident, ci din cauza constrângerii solicitării CEDO, care a cerut României refacerea legislaţiei până în luna mai. Nerespectarea acestui termen ar fi obligat statul român la despăgubiri de opt miliarde de euro, fapt imposibil şi nesustenabil în momentul de faţă, având în vedere limitarea bugetară.

Propunerea oferă o soluţie juridică pragmatică şi echilibrată în rezolvarea acestor litigii istorice, construită în urma unor consultări cu specialişti din România, cu specialişti în drept constituţional, în drept civil, dar care are şi acordul reprezentanţilor CEDO.

Noua lege a retrocedărilor constituie un moment de responsabilitate politică, în care Guvernul şi Parlamentul au colaborat pentru soluţionarea unei probleme istorice. Intrarea ei în vigoare este, cum spuneam, o reparaţie istorică pentru cei cărora li s-au confiscat averile, dar şi soluţionarea unui litigiu grav, pe care statul român îl are pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde sunt în prezent peste 3.500 de cauze. Legea privind restituirea proprietăţilor îşi propune să aducă o reparaţie istorică pentru cei care au avut de suferit în urmă cu aproape 70 de ani când le-au fost confiscate proprietăţile de statul român şi regimul politic de atunci. De asemenea, se va face dreptate şi tuturor cultelor religioase din România, mai ales celui greco-catolic, care a avut cel mai mult de suferit prin măsurile luate de comunişti acum 70 de ani. Consider că întreaga societate românească, autorităţile centrale şi locale trebuie să contribuie determinant în următorii ani la ducerea la finalizarea echitabilă a procesului de restituire. Astfel, România va da un exemplu concret de rezolvare a acestor procese care au dus mii de români în pragul disperării, dovedind că statul va respecta proprietatea şi va lua măsuri coercitive dacă acest principiu va mai fi încălcat.