Parliamentary debates

Domnul Cornel-George Comşa:

"Fondul Monetar Internaţional dictează politica energetică a României"

Guvernul României nu a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, în actuala misiune de evaluare cele două instituţii internaţionale cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

Această liberalizare a pieţei energetice despre care vorbesc cele două instituţii nu este altceva decât un dictat economic şi financiar ce îngenunchează pe termen lung România, din punct de vedere al securităţii ei energetice. Moştenirea pe care guvernul lui Emil Boc a lăsat-o României, un împrumut extern de 19,95 miliarde de euro, îşi face simţită efectele de abia acum, atacând în domenii strategice pentru economia naţională şi independenţa ei energetică.

Conform calendarului convenit anterior cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015. După ultima negociere dintre Guvern şi creditorii externi, cei din urmă impun brutal cu o creştere a preţului la gaze de la 53,3 lei MW/h la 62 lei MW/h.

Complexul Energetic Oltenia, pe care FMI şi CE îl vor restructurat, produce 95% din lignitul României şi asigură până la 30% din consumul intern de energie electrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi care, în viziunea creditorilor externi, trebuie disponibilizaţi, în condiţiile în care fiecare angajat mai susţine financiar în medie încă două persoane (soţ/soţie şi copil).

Complexul Energetic Hunedoara, care este şi el pe lista de demolare economică a FMI şi CE, are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel naţional.

În contextul în care criza din Ucraina produce efecte în plan economic la nivel mondial şi dependenţa de gazul rusesc constituie o incertitudine de securitate şi o instabilitate pentru statele consumatoare, FMI şi Comisia Europeană doresc să anihileze economic şi energetic România, un partener stabil NATO şi un membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Dacă creditorii externi şi actorii statali din sfera lor de influenţă doresc ca România să fie şi pe viitor un aliat militar şi geopolitic important şi cu capabilitate de susţinere a acţiunilor comune, consider că aceste clauze injuste şi abuzive trebuie să fie retrase din orice fel de negociere, iar statutul de vasalitate al României trebuie să fie eliminat din gândirea colectivă a partenerilor externi.

Condamn pe această cale lipsa de încredere şi profesionalism cu care ne tratează FMI şi Comisia Europeană, încercând să pună pe umerii românilor o responsabilitate complet neproductivă în actualul context regional. Cred, de asemenea, că este datoria noastră, a clasei politice româneşti, să luptăm pentru interesul naţional şi pentru statutul nostru de stat independent energetic, dar mai ales pentru un proces just şi echitabil de negociere cu creditorii internaţionali.

Pe această cale vă solicit, domnule prim-ministru, să vă păstraţi poziţia pro-conservare a infrastructurii noastre energetice şi siderurgice, să nu acceptaţi mărirea preţului la gaze şi să nu permiteţi nicio măsură care ar putea afecta securitatea energetică a României şi nivelul de trai al românilor pe termen scurt, mediu şi lung.