Parliamentary debates

Domnul Florin Postolachi:

"Democraţia şi lustraţia în România"

În urmă cu 20 de ani, mai exact pe 11 martie 1990 "Proclamaţia de la Timişoara" cerea adoptarea lustraţiei anticomuniste. Articolul 8 al Proclamaţiei propunea ca "legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura pe orice listă al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de securitate. Prezenţa lor în viaţa politică a ţării este principala sursă a tensiunilor şi suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilirea situaţiei şi reconcilierea naţională, absenţa lor din viaţa publică este absolut necesară! Cerem ca în legea electorală să se introducă un paragraf special, care să interzică foştilor activişti comunişti candidatura la funcţia de preşedinte al ţării"

Legea lustraţiei înseamnă excluderea de la ocuparea funcţiilor de conducere ale statului a indivizilor care au avut poziţii importante în aparatul comunist sau în securitate.

La 20 de ani după lansarea Proclamaţiei de la Timişoara dorinţa de a avea o lege a lustraţiei a rămas aceeaşi. Pe 13 martie a.c., reprezentanţii Societăţii "Timişoara", alături de alte 37 de asociaţii civice şi sindicale au susţinut că Legea lustraţiei ar trebui să intre în dezbaterea Parlamentului în această sesiune. În acest sens, s-a adoptat o rezoluţie care a fost trimisă preşedintei Camerei Deputaţilor - doamna Roberta Anastase, primului-ministru, precum şi liderilor partidelor parlamentare. Legea lustraţiei a fost votată de Senat în 10 aprilie 2006, dar s-a blocat la comisiile Camerei Deputaţilor.

Rezoluţia semnată de societatea civilă cere ca Legea lustraţiei să fie supusă votului în Camera Deputaţilor cât mai curând posibil.

Persoanele care au profitat de pe urma poziţiilor privilegiate în nomenclatura partidului comunist şi ale securităţii, au o vină egală, fie că au activat direct, au dirijat din umbră sau au participat în cadrul aparatului ideologic şi de propagandă pentru implementarea unei politici de alienare şi teroare şi pentru menţinerea regimului dictatorial de tip comunist.

Aşa cum alegerile democratice schimbă la conducerile statelor oamenii politici ai unui grup politic cu oamenii politici ai altui grup, ca urmare a dorinţei majorităţii poporului, la fel şi Legea lustraţiei doreşte schimbarea slujitorilor mentalităţii statului poliţienesc comunist cu o clasă politică capabilă să aducă un suflu nou.

Chiar dacă discutăm de două decenii despre acest subiect, trebuie să admitem că poate nu este niciodată prea târziu pentru Legea lustraţiei, esenţială pentru reformarea sistemului politic. Apelul celor 37 de organizaţii civice şi sindicale semnatare ale rezoluţiei nu are voie să fie ignorant. Să dăm dovadă de maturitate politică şi să permitem limpezirea celor 50 de ani de comunism. Partidul Democrat Liberal este un susţinător al adoptării acestei legi şi de aceea consider ca toate partidele politice ar trebui să vină în întâmpinarea acestei iniţiative.

În calitate de preşedinte al Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, semnatară a scrisorii deschise adresate preşedintei Camerei Deputaţilor şi liderilor politici, vă cer să sprijiniţi acest demers important pentru descoperirea adevărului. Adoptarea Legii lustraţiei ar confirma încrederea în societate şi ar asigura ca foştii activişti comunişti, ce au făcut parte din organele de represiune şi care au instrumentat cazuri politice, să nu mai abuzeze de cota de putere pe cale democratică ca să aplice metodele şi practicile totalitariste, invocând şi compromiţând democraţia.