|
Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "Agenda publică a pădurilor româneşti în 10 puncte" Mă adresez dumneavoastră, dar mai ales viitorului ministru al apelor, pădurilor şi pisciculturii, care are o misiunea grea, şi anume gestionarea durabilă a pădurilor româneşti. Astăzi vreau să aduc pe agenda publică probleme, dar şi să propun soluţiile necesare pentru dezvoltarea durabilă a fondului forestier. Consider că România va progresa în momentul în care nu vom mai încerca să reinventăm programe şi proiecte în fiecare an, ci vom urma o strategie clară de dezvoltare, asumată de întregul sector. Astfel, în cele ce urmează vă prezint agenda publică, transparentă şi asumată în diverse întâlniri de un întreg sector forestier: - Lipsa unei viziuni de dezvoltare a pădurilor - este necesară aplicarea Strategiei Forestiere Naţionale 2014-2020!
Conform datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, suprafaţa totală a fondului forestier naţional al României este de 6.519.470 ha şi reprezintă 27,7% din suprafaţa ţării. Ultima strategie pentru dezvoltarea sectorului forestier a fost până în 2010. Din această perspectivă reiese clar şi necesitatea adoptării unei Strategii Forestiere Naţionale 2014-2023, asumată la nivel guvernamental, sustenabilă financiar şi cu mecanisme clare de implementare şi monitorizare. O astfel de strategie ne va permite să spunem clar, la nivel naţional şi european, unde vrem să ajungem în următorii 10 ani şi să nu ne mai schimbăm orientarea de la un mandat la altul. Astfel, în anul 2012, când am fost secretar de stat la Ministerul Mediului şi Pădurilor am realizat împreună cu reprezentaţii sectorului forestier Strategia Forestieră Naţională 2014-2020, care acum este în procedură SEEA. Comisia Europeană a stabilit patru obiective principale pentru optimizarea gestionării durabile a pădurilor şi rolul multifuncţional în UE, pe care România le asumă ca principii directoare în Strategia Forestieră Naţională: - Îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung;
- Îmbunătăţirea şi protecţia mediului înconjurător;
- Contribuţia la îmbunătăţirea calităţii vieţii;
- Încurajarea comunicării şi coordonării, pentru a spori coerenţa şi cooperarea la diferite niveluri.
România are nevoie de o strategie forestieră naţională pe termen mediu şi lung care fie asumată de orice guvern, deoarece pădurea nu are culoare politică. - Gradul scăzut de împăduriri - trebuie să împădurim cel puţin 10.000 de hectare pe an!
Considerăm că dezvoltarea durabilă a fondului forestier naţional este direct dependentă de creşterea suprafeţei pădurilor, cu implicaţii majore asupra atenuării efectelor schimbărilor climatice, dispariţiei pădurilor ca urmare a tăierilor ilegale, aridizărilor şi deşertificărilor. Această situaţie are, de cele mai multe ori, efecte devastatoare asupra comunităţilor locale şi a infrastructurii. Alunecările de teren, înzăpezirile, seceta sau inundaţiile sunt numai câteva dintre efectele nocive ale distrugerii zonelor împădurite. Reconstrucţia ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinţe agricole, precum şi a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. Astfel, este necesar ca următoarele măsuri să fie puse în practică: - Adoptarea Programului naţional de împădurire, care să prevadă ameliorarea prin împădurire a 50.000 ha din terenurile degradate inapte pentru agricultură;
- Programul naţional de perdele forestiere, care să prevadă realizarea a 10.000 ha de perdele forestiere de protecţie, ca parte a sistemului naţional;
- Programul naţional pentru prima împădurire a 50.000 ha din terenuri agricole şi neagricole;
- Accesibilizarea fondului forestier, care este sub media europeană - trebuie să ajungem în 2020 la aproximativ 20.000 km!
România se află cu mult sub media europeană din punct de vedere al densităţii reţelei de drumuri forestiere. Lungime totală actuală a drumurilor forestiere 42.000 km (6,4 m/ha). Necesarul până în 2020 este de încă aproximativ 20.000 km, astfel încât să ajungem la o medie de 9.5 m/ha. Ţări din Europa cu relief asemănător: Austria, Germania, Elveţia au o medie de peste 30 m/ha. În anul 2012, s-au recoltat 9.571 mii metri cubi de lemn din pădurile proprietate publică a statului, reprezentând 50,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale (16,1%), din pădurile proprietate privată (30,6%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,1%). În anul 2012 produsele lemnoase principale au reprezentat 68,6% din volumul total de masă lemnoasă recoltat, produsele lemnoase secundare 21,3% şi produsele lemnoase de igienă 10,1%. - Utilaje învechite - dăunătoare mediului şi mediului de afaceri - necesitatea unor programe de reînnoire a parcului auto pentru utilaje forestiere!
Creşterea valorii economice a pădurilor se realizează inclusiv la nivelul exploataţiei forestiere, prin investiţii în echipamente şi practici de recoltare cu impact redus asupra mediului şi cu un consum redus de resurse. În activitatea de exploatări forestiere, cod CAEN 0220 la nivel naţional, sunt înregistrate un număr de 2.597 societăţi comerciale care au depus situaţii financiare la 31 decembrie 2012 - din care 556 cu cifră de afaceri zero. În activitatea de prelucrare primară a lemnului, cod CAEN 1610, au depus bilanţ la 31 decembrie 2012 4.008 agenţi economici, din care 1.081 cu cifra de afaceri zero. În momentul de faţă, conform Asociaţiei Forestierilor din România, numărul agenţilor atestaţi pe o perioada de 2 (doi) ani, la data de 30.05.2013 este de 5039. Dintr-un total utilaje: 10.056 bucăţi, din care: - Tractoare TAF - 6134 bucăţi
- Tractoare U650/651 - 3772 bucăţi
- Funiculare - 125 bucăţi
- Multifuncţionale (harvester, forwarder) - 25 bucăţi
Majoritatea utilajelor sunt mai vechi de 10-15 ani, iar numărul total de angajaţi în industria forestieră este estimat la 55.000. - Legislaţie învechită - Nevoia unui Cod silvic modern!
Pădurile au avut de înfruntat, după 1989, o istorie instituţională şi normativă destul de tumultuoasă. Pe lângă schimbări legislative, au cunoscut o repartizare în arcul guvernamental diversă, pendulând între alte sectoare: agricultură, mediu etc. Astfel, priorităţile şi proiectele sectorului silvic au fost permanent influenţate şi diluate, ajungându-se la subfinanţarea şi decredibilizarea sectorului în sine şi a personalului care îl deserveşte. Îmi doresc ca acest Cod silvic să ţină cont de principiile economiei de piaţă, de dreptul constituţional de proprietate precum şi de specificul economiei forestiere româneşti. Marea majoritate a suprafeţelor neadministrate reprezintă suprafeţe mici de pădure, foarte greu de identificat în teren, datorită modului defectuos de punere în posesie şi a lipsei cadastrului forestier. În prezent, contractele de administrare/servicii silvice pentru micii proprietari se fac pe baza documentelor de proprietate, fără o identificare corectă în teren, datorită lipsei cadastrului forestier. Legea nr.46/2008 prevede că realizarea cadastrului forestier se finanţează de la bugetul de stat, dar constatăm după atâţia ani de la intrarea în vigoare că nu s-a făcut nimic. Poate că pentru micile proprietăţi, până la 1 ha sau 3 ha sau 5 ha, nici nu ar trebui să existe contracte de administrare sau amenajamente silvice. Sau poate, pentru a nu dispărea aceste păduri, statul ar trebui să cumpere aceste proprietăţi care pentru un proprietar sunt greu sau imposibil de gospodărit. Modificările ce trebuiesc aduse prin acest act normativ au drept obiectiv diminuarea tăierilor ilegale şi a abuzurilor în activitatea de exploatare a pădurilor şi trebuie susţinute de o finanţare echitabilă pentru pădurile României. - Subfinaţarea sistemului - Bani europeni pentru păduri!
Din cele cca. 778 milioane de euro alocaţi sectorului forestier pentru perioada 2007-2013 până la finalul anului 2012 au fost contractate cca. 222 milioane de euro, reprezentând cca.28,5% rată de accesare. Slaba accesare a măsurilor forestiere nu reflectă lipsa nevoii de finanţare la nivelul sectorului, ci mai degrabă modul defectuos în care aceste măsuri au fost concepute şi ulterior promovate şi implementate, precum şi limitările impuse de prevederile regulamentului de dezvoltare rurală de la acea dată. În noul PNDR 2014-2020 este necesară suma de 3 miliarde euro alocare din FEADR. Este necesară o alocarea echitabilă a fondurilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 pentru a evita subfinanţarea sectorului forestier, sector de o importanţă vitală pentru economia rurală, sector ce are potenţial de a genera aproximativ 80.000 de locuri de muncă în perioada 2014-2020. - Inundaţii, terenuri degradate - lucrări de corectare a torenţilor!
Pe lângă protejarea terenurilor din fondul forestier, se asigură şi protecţia acumulărilor de apă a localităţilor, a infrastructurii de transport rutier şi feroviar, a altor obiective de interes economic şi social, oferindu-se simultan suportul necesar pentru refacerea echilibrului eco-hidrologic, prin consolidarea malurilor şi a versanţilor în bazinele hidrografice. Lucrările privind corectarea torenţilor duc la reducerea riscului hidrologic cu mare importanţă pentru producţia agricolă, protejarea obiectivelor social-economice, a localităţilor, a solului şi stoparea aluviunilor. Acestea, ca şi costuri şi locuri de muncă, se asimilează sectorului de drumuri forestiere. - Restricţii asupra proprietăţii private - plăţi compensatorii!
În ţările Uniunii Europene este consacrat legislativ, uneori la nivel constituţional, un principiu inaplicabil în România: orice restricţie asupra proprietăţii, instituită prin legi ori regulamente locale, trebuie compensată. Ca liberal, susţin ceea ce Legea nr. 46/2008 - Codul silvic prevede, şi anume acordarea de compensaţii pentru funcţia de protecţie a pădurilor, sume care se alocă din bugetul de stat anual. Circa 53% din pădurile cuprinse în Fondul Forestier Naţional (FFN) îndeplinesc diverse funcţii speciale de protecţie, cum ar fi protecţia biodiversităţii, a solului şi a apei, sau joacă un rol deosebit de important în atenuarea efectelor schimbărilor climatice. De asemenea, circa 41% din pădurile din FFN se află situate în zone Natura 2000. Ca şi în cazul compensării financiare a deţinătorilor de pajişti cu înaltă valoare naturală pentru serviciile publice oferite societăţii, este necesar ca şi deţinătorilor de terenuri forestiere să le fie recunoscute meritele pentru furnizarea de astfel de servicii şi să fie compensaţi financiar corespunzător. Sunt necesare: investiţii în ameliorarea rezilienţei şi a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere, investiţii în refacerea potenţialului forestier în zonele cu păduri cu specii în afara arealului natural, investiţii în refacerea pădurilor degradate. - Lipsa cadastrului forestier - principala cauză a nerespectării regimului silvic!
Baza cartografică actuală, acolo unde există, este neactualizată şi are o vechime de 25-30 de ani. În condiţiile în care ne dorim să aplicăm Codul silvic este absolut necesară delimitarea clară a fiecărei proprietăţi, cu întocmirea de hărţi. Aceasta este principala cauză a pădurilor neadministrate, ceea ce determină imposibilitatea urmăririi modului în care se respectă regimul silvic. Procesul de reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor forestiere a început în anul 1991 şi este în curs de finalizare. În prezent, 3.284 mii ha (50%) din fondul forestier se află în proprietatea statului, 2.129 mii ha (33%) în proprietatea persoanelor fizice şi juridice, 1.029 mii ha (16%) în proprietatea publică a unităţilor teritorial-administrative, şi 77 mii ha (1%) în proprietatea privată a unităţilor teritorial-administrative. În acest moment avem o suprafaţă de circa 500.000 ha pentru care nu este asigurată administrarea sau serviciile silvice şi pentru care nu sunt elaborate amenajamente silvice. - Tăierile ilegale - Plan Naţional de Combatere a Tăierilor Ilegale!
Fenomenul tăierilor ilegale a condus la inundaţii şi alunecări de terenuri, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunităţilor locale şi infrastructurii. În zonele sudice ale ţării au fost semnalate tendinţe de aridizare şi deşertificare ca urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protecţie, şi a tăierilor ilegale a unor întregi trupuri de pădure. Trebuie să existe un Plan Naţional de Combatere a Tăierilor Ilegale, prin intermediul căruia să fie mărit numărul controalele în Fondul Forestier Naţional şi, să crească numărul personalului cu rol de control din cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare. De asemenea, rolul sectorului este extrem de important pentru funcţii de protecţie împotriva inundaţiilor şi eroziunii, pentru calitatea aerului, solului şi apei, biodiversităţii asigurate de pădurile României. Ieşirea sectorului forestier de sub spectrul subdezvoltării şi tăierilor ilegale este un deziderat strategic de interes naţional, care nu se poate realiza în condiţiile subfinanţării acestui sector. Consider că este de datoria fiecăruia dintre noi, fie că suntem la putere sau în opoziţie, să venim cu soluţii reale pentru interesul naţional, iar eu consider pădurea a fi un bun naţional ce nu trebuie să aibă culoare politică!
|
Video - Flash & IOS
