Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of February 17, 2015
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.18/2015
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of February 17, 2015 |
Sittings of the Chamber of Deputies of February 17, 2015
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ||||
![]() |
1.86 | Cornel-George Comşa - declaraţie politică: - "Sprijin operativ pentru Ucraina, nu livrări de arme"; | ![]() |
||
|
"Sprijin operativ pentru Ucraina, nu livrări de arme" Situaţia militară din Ucraina se înrăutăţeşte pe zi ce trece, iar forţele regulate ale guvernului de la Kiev nu au cum să câştige cursa militară împotriva forţelor neregulate, cât şi a celor regulate, ale Moscovei. Oricât de multe forţe şi tehnică militară ar introduce în conflict guvernul de la Kiev, puterea de la Kremlin le poate uşor compensa şi depăşi. Este evident că forţele militare ucrainene sunt slab pregătite şi fără tehnică militară care să îi ajute să susţină şi să câştige conflictul militar cu forţele rebele din sud-estul Ucrainei, aceştia din urmă fiind susţinuţi cu tehnică militară modernă şi personal militar bine calificat din armata Federaţiei Ruse. Aşadar, NATO şi UE trebuie să susţină operativ, tehnic şi financiar guvernul de la Kiev pentru a contrabalansa forţele pro-ruseşti, iar acest lucru trebuie făcut prin trimiterea de consilieri militari NATO şi sprijinirea acţiunilor diplomatice şi politice ale Kievului. Aşa cum arăta şi John Mearsheimer, într-un editorial din NY Times, soluţia pentru rezolvarea conflictului din Ucraina nu este furnizarea de arme şi echipament militar performant către armata ucraineană. Această acţiune, din ce în ce mai discutată şi susţinută în anumite medii politice din Europa de vest şi Statele Unite, nu ar face decât să escaladeze conflictul, afectând în mod invariabil întreaga securitate a continentului, iar pe cea a României în mod special. În momentul în care Ucraina va obţine echipament militar mai performant şi mai numeros, Rusia nu va face decât să compenseze şi să depăşească discrepanţa de capacitate militară operativă apărută. Occidentul nu are cum să joace un joc al creşterii neîncetate a arsenalului militar pe care l-ar livra Ucrainei, mai ales că Rusia beneficiază şi de proximitatea geografică şi de avantajele situaţiei operative din teren. Înţelegerea mecanismelor de escaladare a crizelor politice şi militare este fundamentală pentru realizarea unor decizii în cunoştinţă de cauză şi competenţe. Nu trebuie ca factorii de decizie din NATO, iar aici România poate avea un cuvânt de spus, să se bazeze pe măsuri populiste şi iraţionale pentru a atinge un obiectiv ratat şi care nu ar putea fi realizat niciodată cu succes. Soluţia nu este punerea la colţ a Rusiei, nici forţarea acesteia să îşi folosească puterea militară în Ucraina, unde ar fi evident că ar avea un succes major, având în vedere interesele directe şi potenţialul de mobilizare pe lângă proximitatea geografică. Nu trebuie uitat că Rusia are un mare arsenal nuclear, iar punerea ei într-o poziţie ingrată ar putea să o forţeze să apeleze la discursul ameninţării nucleare, care nu ar face decât să destabilizeze întreaga securitate globală şi să creeze o stare de incertitudine la cote înalte. Soluţia conflictului din Ucraina ar putea fi finlandizarea acesteia şi oferirea a unui statut de buffer state, care să poată adopta modelul economic occidental, dar care să rămână independentă politic şi militar de Occident sau de Rusia, oferind celei din urmă o atitudine benevolentă, aşa cum au făcut şi Finlanda şi Austria în perioada Războiului Rece. Soluţia conflictului din Ucraina trebuie să se găsească pe o cale diplomatică, nu militară. |



