Parliamentary debates

Domnul Marian Enache:

"Relaţiile României cu Bosnia şi Herţegovina"

În data de 25 noiembrie, Bosnia şi Herţegovina îşi sărbătoreşte Ziua naţională.

După cum cunoaşteţi, în Parlamentul României a fost înfiinţat, pe data de 20 iunie 2002, Grupul parlamentar de prietenie cu Bosnia şi Herţegovina, care cuprinde 9 deputaţi şi 6 senatori.

Bosnia şi Herzegovina şi-a câştigat independenţa pe 1 martie 1990. Prima atestare a numelui de "Bosnia" a apărut în lucrarea împăratului bizantin Constantin al VII-lea, De Administrando Imperio, la jumătatea secolului al X-lea. Teritoriul actual a fost locuit în antichitate de triburi ilire, fiind inclus în provinciile romane Iliricum şi Dalmaţia. Statul feudal bosniac se formează în secolul XII şi atinge apogeul în a doua jumătate a secolului XIV, sub regele Tvrtko. În secolul XV, statul bosniac a fost cucerit de către imperiul otoman. Stăpânirea otomană a încetat în anul 1878, când Bosnia-Herţegovina a intrat în componenţa Imperiului austro-ungar. Din anul 1918, Bosnia-Herţegovina a fost în componenţa Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, devenit ulterior Regatul Iugoslaviei şi Republica Populară Federală Iugoslavia.

Uniunea Europeană a semnat Acordul de Stabilizare şi Asociere cu Bosnia şi Herţegovina la 16 iunie 2008.

După câştigarea independenţei, Bosnia şi Herţegovina este organizată din punct de vedere administrativ în două entităţi, Federaţia Bosniei şi Herţegovinei (51% din suprafaţa teritoriului) şi Republika Srpska (49%). Bosnia-Herţegovina are o populaţie de aproape patru milioane de locuitori, cu trei etnii constituente: bosniacii (44% din populaţie), sârbii (31%) şi croaţii (17%), celelalte etnii (evrei, romi şi albanezi) neavând statut de "constituenţi". Circa 40% din populaţie se identifică din punct de vedere religios ca musulmani, 31% ca ortodocşi sârbi şi 15% ca romano-catolici. Bosniaca, croata şi sârba sunt limbi oficiale, dar toate trei sunt standarde reciproc inteligibile ale sârbo-croatei. Moneda naţională este marca convertibilă (KM), ţinută în curs fix faţă de euro şi controlată de comisia monetară.

Puterea legislativă este reprezentată de un Parlament bicameral, compus din Camera Popoarelor (superioară, care are 15 delegaţi - 5 croaţi, 5 bosniaci şi 5 sârbi din Republica Srpska) şi Camera Reprezentanţilor (42 de membri, dintre care 2/3 sunt aleşi din teritoriul Federaţiei, iar 1/3 din entitatea sârbă).

Puterea executivă la nivel central este reprezentată de o Preşedinţie colectivă, alcătuită din trei membri, fiecare aparţinând unuia din cele trei popoare, aleşi pe 4 ani, care asigură prin rotaţie preşedinţia, pe câte o perioadă de 8 luni. În prezent, conform rezultatelor alegerilor din 3 octombrie 2010, membrii Preşedinţiei colective sunt Bakir Izetbegovic (bosniac), Željko Komšić (croat) şi Nebojsa Radmanovic (sârb). Preşedinţia în exerciţiu este asigurată de Željko Komšić (de la 10 iulie 2013).

Preşedintele Consiliului de Miniştri este numit de Preşedinţia Colectivă şi are un mandat de patru ani. La 10 februarie 2012, Parlamentul a confirmat noul Consiliu de Miniştri (guvernul), în care preşedinte al Consiliului de Miniştri este Vjekoslav Bevanda (pentru Federaţia Bosniei şi Herţegovinei) şi Milorad Dodik (pentru Republica Srpska).

Puterea judecătorească este reprezentată de Curtea Constituţională, care are nouă membri: 4 membri aleşi de Camera Reprezentanţilor; 2 membri aleşi de Adunarea Parlamentară a Republicii Srpska, iar 3 membri non-bosniaci sunt aleşi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Relaţiile diplomatice dintre România şi Bosnia şi Herţegovina au fost stabilite la 1 martie 1996. Ambasada României la Sarajevo a fost deschisă la 28 martie 1998. Bosnia şi Herţegovina a deschis ambasada la Bucureşti la 20 noiembrie 2006. A fost semnat un Memorandum de Înţelegere între cele două ministere de externe şi Protocolul de modificare a Acordului pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.

Volumul schimburilor comerciale bilaterale dintre România şi Bosnia şi Herţegovina s-a cifrat în anul 2012 la 174,3 milioane dolari SUA. La data de 31 decembrie 2012 erau înregistrate în România 40 de societăţi mixte româno-bosniace, cu un capital total investit de 46,6 mii dolari SUA, Bosnia şi Herţegovina ocupând locul 121 în cadrul investitorilor străini. Exporturile României sunt constituite în special din produse ale industriei chimice, maşini, aparate, metale comune, mase plastice, cauciuc, animale vii, vehicule şi echipamente de transport, în timp ce importurile sunt constituite în special din: produse minerale, metale comune, echipamente electrice.

La Sarajevo funcţionează în cadrul Agenţiei de promovare a exporturilor a BiH, Clubul de afaceri româno-bosniaco-herţegovinean.

De curând, ministrul de externe român l-a primit pe ambasadorul din Bosnia-Herţegovina la Bucureşti, E.S. Duško Kovacevic, ocazie cu care a fost reafirmat sprijinul României pentru procesele de avansare a perspectivei europene şi euro-atlantice a Bosniei-Herţegovina, precum şi disponibilitatea autorităţilor române de a continua să ofere sprijinul şi asistenţa tehnică necesare îndeplinirii obiectivelor care derivă din aceste procese complexe. A fost evidenţiată şi importanţa cooperării regionale, având în vedere că aceasta este o dimensiune esenţială a procesului de pregătire a unui viitor european comun. În contextul exercitării simultane de către România a preşedinţiei în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), precum şi a Preşedinţiilor Forumului Salzburg, respectiv a reuniunii miniştrilor apărării din Europa de Sud-Est (SEDM), ministrul Titus Corlăţean a reafirmat angajamentul României faţă de sprijinirea tuturor statelor din Balcanii de Vest în procesele de apropiere de NATO şi UE.

Acordul de cooperare culturală dintre cele două state a fost negociat şi urmează să fie semnat cu prilejul următoarei vizite de nivel. Bosnia şi Herţegovina este considerată una dintre cele mai frumoase ţări europene, cu regiuni naturale nedescoperite din Alpii Dinarici. Capitala ţării, Sarajevo (unde, de altfel, a fost organizată Olimpiada de iarnă din anul 1984) a fost nominalizat, în anul 2010, drept unul dintre cele mai bune 10 oraşe din lume de vizitat. Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise Podul şi centrul istoric din Mostar şi Podul "Mehmed Paša Sokolović" din Višegrad. Bosnia şi Herţegovina a oferit lumii multe personalităţi, printre care şi un laureat al Premiului Nobel (scriitorul Ivo Andrić).

Considerăm că relaţiile dintre România şi Bosnia şi Herţegovina trebuie să cunoască, în viitor, o dezvoltare mai consistentă atât pe plan politic şi diplomatic, cât şi pe plan economic, fiind necesară şi elaborarea unei strategii de dezvoltare a relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări.