Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

"Drepturile românilor din Ucraina"

În contextul evenimentelor accelerate şi grave de la nord de România, doresc să încep prin a saluta profesionalismul şi mobilizarea personalului nostru diplomatic din Ucraina, care a monitorizat permanent situaţia comunităţii de români şi a oferit informaţii utile pentru a diminua pericolul ca cetăţenii români să devină victime ale confruntărilor soldate cu 80 de morţi şi peste 500 de răniţi.

Românii reprezintă cea de-a treia etnie din Ucraina - după ucraineni şi ruşi - comunitatea numărând peste 400.000 de persoane. În ultimii ani, indiferent de regimul de guvernare, autorităţile ucrainene au dat dovadă de reticienţă sau chiar ostilitate faţă de această comunitate numeroasă:

• Au fost desfiinţate şi "naţionalizate" treptat 13 din cele 18 unităţi de învăţământ în limba română existente în anul 1990. Fără eforturi susţinute şi inteligente din partea părţii române, dreptul la educaţie în limba română ar putea fi abolit.
• În al doilea rând, se urmăreşte îngrădirea accesului firesc la mass-media în limba maternă. Reprezentanţii autorităţilor ucrainene au sistat o parte din finanţările acordate presei în limba română, invocând în acest sens lipsa resurselor financiare. Ca urmare a acestui demers, redacţia în limba română a postului public Radio Ucraina Internaţional a fost desfiinţată.

În anul 2012, regimul preşedintelui Ianukovici a aprobat legea care permitea extinderea folosirii limbilor minorităţilor naţionale. Potrivit normelor sale, limba ucraineană era singura limbă de stat, iar pe teritoriul naţional era garantată utilizarea limbilor română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă, poloneză, slovacă, maghiară, în domenii variate precum educaţia şi mediul de afaceri.

După cum ştiţi, Parlamentul ucrainean a abrogat duminică, 23 februarie, legea care permitea extinderea folosirii limbilor minorităţilor, ca o primă încercare de limitare a folosirii limbii ruse. Deşi legea reprezintă uneori doar o iluzie politică, şi nu se aplică unitar tuturor minorităţilor naţionale, există posibilitatea ca abrogarea să conducă la restrângerea drepturilor - şi aşa puţine - de afirmare şi promovare a identităţii etnice şi lingvistice a românilor.

În calitatea sa de stat aspirant la statutul de membru al Uniunii Europene - şi având în vedere contextul geo-strategic foarte complicat - Ucraina trebuie să implementeze strategii moderne de integrare a minorităţilor în societate.

Pentru a asigura drepturile cetăţenilor români din Ucraina, Ministerul Afacerilor Externe este nevoit să urmărească în mod constant evoluţiile în această materie şi - la nevoie - să sesizeze instituţiile europene competente.