Parliamentary debates

Domnul Ion Spânu:

"Referendumul care ne poate uni"

Gradul de divizare al societăţii româneşti pare să fi ajuns, în momentul de faţă, într-un punct culminant. Scene din războiul româno-român pot fi văzute, zilnic, pe stradă, la televizor şi chiar în familie. Cu toate acestea, peste trei milioane de români şi-au unit forţele, au uitat de preferinţele politice, de dreapta sau de stânga, şi au semnat petiţia pentru modificarea Constituţiei, în sensul redefinirii instituţiei juridice a căsătoriei, ca fiind cea dintre un bărbat şi o femeie. Este un prim pas spre normalitate, este un prim pas spre o Românie unită.

În calea înfăptuirii Marii Uniri de la 1918, au stat puteri si interese potrivnice dezvoltării României. Acestea s-au exprimat atât în plan politic, cât şi în plan social. În calea reconcilierii României de azi, apar puteri şi interese menite să păstreze acelaşi grad de divizare al societăţii, prin răspândirea de informaţii false, servite publicului ca adevăruri absolute.

În cele ce urmează, voi demonta, rând pe rând, cele cinci mari minciuni despre referendumul pentru familie.

Referendumul pentru familie este o iniţiativă antieuropeană.

Ceea ce uită să ne spună cei care repetă la nesfârşit acest refren este faptul că, în luna octombrie a anului trecut, un grup de intelectuali de marcă ai Europei, provenind din ţări precum Franţa, Cehia, Ungaria, Polonia, Norvegia, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, dădeau publicităţii Declaraţia de la Paris, intitulată: "O Europă în care putem crede". Iată un scurt fragment din această declaraţie: "Adevărata Europă afirmă demnitatea egală a fiecărui individ, fără deosebire de sex, poziţie socială sau rasă. Tot din rădăcinile creştine reiese şi acest lucru. Blânde, virtuţile noastre sunt, fără îndoială, o moştenire creştină: dreptate, compasiune, milă, iertare, împăciuire şi caritate. Creştinismul a revoluţionat relaţia dintre bărbat şi femeie, apreciind iubirea şi fidelitatea reciprocă la un nivel fără precedent. Legătura căsătoriei îngăduie deopotrivă bărbatului şi femeii să înflorească întreolaltă. Majoritatea sacrificiilor pe care le facem sunt pentru partenerul de viaţă şi pentru copiii noştri. Acest spirit de sacrificiu este încă o contribuţie creştină la Europa pe care o iubim".

Referendumul pentru familie este o temă falsă.

În ultimii 12 ani, Parlamentul României a avut în dezbatere 6 iniţiative care au avut şi continuă să aibă ca subiect apărarea drepturilor minorităţilor sexuale şi stabilirea unor reglementări în ceea ce priveşte parteneriate civile, toate acestea ca urmare a unui puternic lobby din partea comunităţii LGBT. De altfel, dacă am face un exerciţiu de imaginaţie, am realiza că un referendum cu o astfel de temă ar fi fost de neconceput în urmă cu 20 de ani.

Referendumul pentru Familie vine ea un răspuns direct la lobby-ul făcut de comunitatea LGBT din ultimii 12 ani.

Referendumul pentru familie este referendumul PSD.

Această afirmaţie poate fi foarte uşor demontată, dacă ne aducem aminte numai de faptul că iniţiatorii acestui referendum, cei care au strâns cele trei milioane de semnături, Coaliţia pentru Familie, sunt reprezentanţi ai societăţii civile. Citez de pe site-ul organizaţiei: "Coaliţia pentru familie este o iniţiativă civică fără personalitate juridică, independentă de orice partid politic şi neafiliată confesional, deschisă celor care împărtăşesc valorile familiei".

Referendumul pentru familie nu este o prioritate pentru România.

În momentul în care 3 milioane de cetăţeni români solicită modificarea Constituţiei, acest lucru devine o prioritate naţională. Evident, există lucruri mai grave care se petrec în societatea noastră, dar nimeni nu ne poate spune că mai multe probleme nu pot fi rezolvate în acelaşi timp şi fiecare trebuie să-şi aştepte rândul. În plus, există anumite deficienţe care se pot repara imediat, în timp ce altele necesită un timp mult mai îndelungat pentru a fi remediate.

Referendumul pentru familie - un cost inutil.

Datele statistice, furnizate de INS, arată că fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste, depăşind cu 350.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani. Foarte posibil ca, pe termen lung, costul pentru România să fie mult mai mare decât suma deja alocată de la buget, îmbătrânirea populaţiei putând avea consecinţe foarte grave asupra economiei în ansamblu.

Voi încheia aici, nu înainte de a sublinia faptul ca referendumul pentru familie are în vedere clarificarea definiţiei instituţiei juridice a căsătoriei şi nu restrânge în vreun fel drepturile minorităţilor sexuale din România.

Totodată, îmi exprim speranţa că România, cu acest prilej, va face pace cu sine şi va redeveni, aşa cum este scris şi în titulatura referendumului, o familie.