Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În declaraţia mea politică am să mă refer la corelaţia între lupta anticorupţie în România şi ordonanţele guvernării.

Acceptând corupţia ca o prezenţă cvasiindependentă, dar însoţind permanent dezvoltarea economică, socială şi politică a societăţii umane, niciodată acest fenomen nu a fost tratat ca ceva implacabil şi necontrolabil. Menirea luptei împotriva corupţiei a fost întotdeauna limitarea acestui flagel, iar semnificaţia acesteia este recunoaşterea că expansiunea acestui rău peste anumite limite pune într-un total pericol prezentul şi viitorul unei societăţi.

Tranziţia în România a fost un teren fertil corupţiei, la nivel oficial fiind recunoscut faptul că aceasta a evoluat spre limite critice reprezentând o ameninţare grav㠖 în conformitate cu convenţiile civilă şi penală privind corupţia, adoptate de Consiliul Europei – pentru supremaţia dreptului, a democraţiei şi a drepturilor omului, echităţii şi justiţiei sociale, dezvoltării economice şi funcţionării corecte şi echitabile a economiei de piaţă.

Credibilitatea sincerităţii acestei recunoaşteri oficiale, în toate guvernările, ar fi fost dată de o preocupare instituţională continuă, tăcută, fermă, cu persuasiune şi rezultate constante pentru limitarea şi ţinerea sub control a fenomenului corupţiei. Din păcate, percepţia opiniei publice a fost şi este că autorităţile descoperă din când în când, cu o candoare nedisimulată, pericolul corupţiei, se lansează triumfal în lupta cu acest flagel, cu măsuri interne şi externe, în stil de campanie electorală şi de imagine. Pe moment mai cad şi capete, aducându-se electoratului mici şi imediate satisfacţii, după care se aşterne uitarea până la o nouă revigorare programată a luptei împotriva corupţiei.

Opţiunea integrării euro-atlantice a României a ajuns şi a depăşit orizontul unor decizii chiar favorabile ţării din partea partenerilor occidentali, iar, din această perspectivă, fără a minimaliza rezultatele luptei anticorupţie obţinute de guvernele de până acum, cred că a continua în aceeaşi manieră lupta periodic exaltată împotriva corupţiei înseamnă să ne furăm singuri căciula.

Într-o atare situaţie, a menţiona că România împărtăşeşte aceleaşi valori ale democraţiei occidentale devine o frază tot mai puţin credibilă pentru partenerii occidentali.

Din perspectiva legislativă, trebuie să admitem cu responsabilitate că ofensiva împotriva corupţiei Executivul a instrumentat numai efectele acesteia, în timp ce adresarea cauzelor corupţiei rămâne fie în afara preocupărilor autorităţilor, fie tributară unui comportament care le alimentează. În mod direct, mă refer la faptul că proiectele de legi nu sunt trecute prin aşa-numitul filtru anticorupţie, după cum Legislativul este supus unui tir de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă care-şi produc efectele şi deschid conştient sau inconştient noi portiţe corupţiei.

Tendinţa Executivului spre măsuri de tip administrativ, care sporesc numărul de ghişee la care trebuie să bată contribuabilul, nu face decât să stimuleze liberul arbitru, subiectivismul, voluntarismul funcţionarilor publici şi implicit slăbiciunile acestora la tentaţiile corupţiei.

Avalanşa ordonanţelor nu poate fi în interesul guvernării PSD, dacă doreşte într-adevăr să ia taurul de coarne în ceea ce priveşte corupţia în acest an 2002, al deciziilor de invitare la negocieri a noi candidaţi NATO. Un posibil cerber al observării acestor ordonanţe din punct de vedere al cauzelor, care alimentează corupţia – respectiv Parlamentul – este în mod deliberat eliminat din joc de peste un an de zile, iar perspective de a se intra în normalitate nu se întrevăd.

Când este vorba de o luptă anticorupţie sinceră, cred că toate puterile în stat trebuie să coopereze la limita maximă a competenţelor tocmai pentru a anihila cauzele şi a limita efectele acestui fenomen, Parlamentului asigurându-i-se rolul de a amenda şi corecta orice construcţie instituţională, politică, mecanism predispuse să-l alimenteze. Partenerii noştri externi, investitorii străini şi interni, cetăţenii aşteaptă de la noi o acţiune concertată şi eficace în lupta anticorupţie, rezultatele scontate putând fi asigurate printr-un proces de legiferare corect şi conştientizat de pericolul unei corupţii în expansiune. Orice comandă politică trebuie cenzurată de către parlamentari atunci când este vorba de corupţie, verticalitatea noastră determinând în final o asanare morală şi a vehiculului politic care, prin votul electoratului, ne-a adus în această Cameră a Parlamentului României.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.