Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să mă refer la câteva măsuri în învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2002 - 2003 aprobate printr-un recent Ordin al ministrului, nr.3342/11 martie a.c.

Metodologia privind încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2002 - 2003, aprobată prin Ordinul MEC menţionat mai sus, prevede la art.17 organizarea cu clasă întreagă a activităţilor de laborator tehnic şi de instruire practică comasată, ceea ce înseamnă că numărul de elevi la clasă va creşte la 25, la numărul maxim admis de Legea nr.84/1995, adică 28 de elevi pentru clasele de liceu şi 30 de elevi pentru clasele de şcoală profesională.

Este de menţionat că, până în prezent, aceste activităţi s-au desfăşurat zeci de ani cu clasa împărţită în două grupe de maximum 10 elevi.

O consecinţă negativă imediată a acestei măsuri o constituie problemele de spaţii şi de dotare, întrucât:

1. marea majoritate a laboratoarelor şi atelierelor de instruire practică existente în şcoli sunt dimensionate, dotate şi organizate pentru 15 - 18 locuri de instruire practică;

2. spaţiul existent permite cu greu organizarea altor locuri de instruire, în detrimentul respectării normelor de protecţia muncii, activităţile practice fiind desfăşurate de minori necalificaţi;

3. în foarte puţine situaţii se dispune şi de resursele materiale necesare pentru echiparea a noi locuri de instruire: mobilier, scule, maşini, aparate, ş.a.m.d.;

4. într-un număr extrem de redus de situaţii există contracte de colaborare cu agenţii economici pentru perioade de timp compacte, care, însă, nu asigură parcurgerea corectă a programelor şcolare.

Măsura este discriminatorie, în primul rând, pentru cadrele didactice care desfăşoară activităţi practice, întrucât, la acelaşi salariu, efortul de supraveghere şi de instruire este dublu, iar eficienţa muncii este redusă, conducând la aprecieri nefavorabile ale activităţii cadrelor didactice, cu consecinţe negative privind acordarea salariului de merit, a gradaţiei de merit, prioritate la detaşare, transferare, susţinerea de grade didactice, disponibilizări.

Măsura este discriminatorie, de asemenea, şi pentru elevii de liceu, filiera tehnologică şi şcoli profesionale, deoarece prin măsurile de organizare a activităţii elevii sunt discriminaţi în ceea ce priveşte şansa unei bune pregătiri. Astfel:

1. toate normele pedagogice şi de muncă demonstrează că un singur cadru didactic nu poate simultan supraveghea şi îndruma 28 - 30 de minori pentru a le forma deprinderi practice specifice la nivelul practicării unei meserii;

2. condiţiile de pregătire practică oferă absolvenţilor de liceu şanse reduse de promovare a examenului pentru obţinerea certificatului de competenţe profesionale;

3. programele de pregătire practică la şcoala profesională sunt concepute conform Programului de reformă în învăţământul profesional şi tehnic PHARE-VETRO 9405 şi au ca obiectiv principal formarea profesională la nivelul pregătirii elevilor din ţările Uniunii Europene;

4. şansa integrării absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă va fi diminuată şi din cauza pregătirii slabe în domeniul de calificare, ratându-se o formă de protecţie socială a tinerilor conferită tocmai de calitatea pregătirii.

Organizarea activităţii practice cu clase de 28 - 30 de elevi este contrară tuturor programelor şcolare în vigoare restructurate în anii 1999, 2000 şi 2001, în cadrul programului de reformă a învăţământului care precizează că activitatea practică în ateliere şi laboratoare se desfăşoară cu clasa împărţită în două grupe de câte 10 elevi.

Nu în ultimul rând, menţionez faptul că imposibilitatea supravegherii normale a unui număr mare de minori care desfăşoară activităţi practice specifice (de exemplu, lucrări în domeniul electric, cu maşini unelte, în construcţii etc.) poate conduce la accidente de muncă, cu toate consecinţele medicale şi legale cunoscute.

Este de neînţeles această modificare a metodologiei angajării personalului didactic din învăţământul preuniversitar, care transferă dificultăţile de finanţare a salariilor din învăţământ tot pe spinarea elevilor, fiindu-le compromisă pregătirea profesională şi viitorul lor imediat într-o piaţă a muncii şi aşa precară din punct de vedere al capacităţii de absorbţie, al organizării şi competiţiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.