Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Andrian Mihei şi se pregăteşte apoi, din partea Partidului Conservator, doamna Ionica Popescu şi domnul Dumitru Bentu din partea PSD.

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică de astăzi se intitulează: Pe cine lasă rece problemele fierbinţi ale românilor?"

Stimaţi colegi,

Organizaţia Naţiunilor Unite a desemnat ziua de 5 iunie - Ziua Mondiala a Mediului. Anul acesta, Ziua Mediului are tema "Melting Ice - a hot topic?" - "Topirea gheţii - o problema fierbinte?", tematică ce vizează schimbările climaterice şi influenţa acestora asupra ecosistemelor şi comunităţilor. La nivel internaţional există o preocupare susţinută legată de adaptarea la modificările de climă care determină, după cum cu toţii am observat în ultimii ani, fenomene meteorologice extreme, topirea calotei polare, creşterea nivelului mărilor, dispariţia unor specii de plante şi animale.

Şi România, mai ales în decursul eforturilor de aderare la Uniunea Europeană a fost nevoită să elaboreze o strategie naţională privind schimbările climatice, precum şi un plan de acţiune. Doamna Sulfina Barbu, fostul ministru în domeniu a elaborat o astfel de strategie, din păcate, aşa cum sunt la noi elaborate strategiile, pagini întregi de adaptări ale directivelor UE, urmate într-o prea mică măsură de acţiuni şi programe concrete şi de o planificare a acestora.

Planul naţional de acţiune tratează schematic în fişele de acţiune modificările legislative necesare, activităţile necesare îndeplinirii angajamentelor de raportare ale României, monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi o eventuală conştientizare a publicului.

Strategia elaborată în 2005 prevedea realizarea planului naţional de acţiune până la sfârşitul anului respectiv, însă planul naţional elaborat conţine, de fapt, în loc de acţiuni concrete, planuri pentru elaborarea unor alte planuri ... şi tot aşa, tărăgănând, probabil că doamna Barbu ar fi elaborat un plan concret de acţiuni abia atunci când ar fi fost mult prea târziu pentru a le mai implementa, fiind depăşite de cursul vremurilor.

Modificarea condiţiilor climatice influenţează ecosistemele, aşezările umane şi infrastructura. Furtunile, inundaţiile şi secetele îşi vor face apariţia mai frecvent iar riscurile şi pagubele aferente devin mai semnificative. Zonele afectate de secetă s-au extins în ultimele decenii în România, una dintre cele mai expuse zone la secetă prelungită fiind zona de sud-est a ţării. Împreuna cu inundaţiile, perioadele îndelungate de secetă duc la pierderi economice însemnate în agricultura, gospodărirea apelor, transporturi, alimentarea cu energie, sănătate şi gospodării. Iar pentru aceste realităţi vizibile cu ochiul liber, încă nu sunt prevăzute acţiuni concrete.

De altfel, după cum spuneam, în general strategiile pe care unele ministere sau agenţii le-au emis, sunt - regretabil - mai slabe decât un referat al unui student mediocru. Un astfel de exemplu este şi greu elaborata strategie a turismului românesc, unde, de exemplu, despre litoral, în afară de o strategie SWOT vizibil făcută din birourile din Bucureşti, nu s-a găsit de cuviinţă să se vizeze şi elaboreze şi un plan de acţiuni. Şi exemplele pot continua.

Miniştrii PD, împreună cu colegii lor de partid, sunt acum foarte virulenţi şi foarte critici la adresa activităţii actualului guvern, însă au omis să îşi facă un raport de activitate - la fel de critic - pentru perioada cât au avut cârma ministerelor. În special doamna Barbu, care a luat decizii arbitrare legate de litoralul românesc, decizii care au ţinut pe loc şi chiar au dat înapoi evoluţia turismului pe litoral, bulversând hotelierii, operatorii plajelor, tour-operatorii, agenţiile de turism şi nu în ultimul rând cetăţenii care nu îşi doreau altceva decât o vacanţă plăcută. Piedicile puse dezvoltării Constanţei pe criterii strict politice nu cred că îi califică pe aceşti miniştri să vorbească în textul moţiunii - care se pare că nu a prea reuşit să obţină susţinerea necesară decât pe căi neortodoxe, încălcând principiile atât clamate de cei menţionaţi - despre "dispreţ faţă de voinţa cetăţenilor" sau despre "a da prioritate unor reglări de conturi menite să garanteze păstrarea puterii".

Apologia rezultatelor referendumului, precum şi deturnarea şi răstălmăcirea înţelesului acestui demers democratic astfel încât să creeze cetăţenilor o falsă impresie nu face decât să ne arate cum procedează dumnealor pentru a câştiga capital politic şi constituie o lamentabilă încercare de a acoperi modul partinic în care au luat deciziile şi totodată de a ascunde neajunsurile, neîmplinirile şi nerespectarea obligaţiilor pe care le aveau în funcţiile deţinute.

Din păcate, din toată această orbească şi absurdă luptă, cei care pierd sunt cetăţenii de rând ai României care apăsaţi de grijile şi nevoile cotidiene, pierzându-şi în câteva clipe agoniseala de o viaţă, loviţi fiind de inundaţii, sau îndurând, în satele "europene", fără apă şi lumină în lungile perioade de secetă, luptând din greu pentru a-şi asigura ziua de mâine, sunt nevoiţi să asiste la demagogia ieftină vehiculată în ultima vreme prin mass-media şi să constate că acei aleşi care se laudă cel mai mult că vor să facă şi să dreagă, să înlăture corupţia, să condamne crimele comunismului, să îndrepte răul din ţară, în fapt, nu îşi mai fac timp şi pentru punerea în practică a acestor lucruri, mulţumindu-se doar să se bată cu pumnul în piept cu ce aşa-zis intenţionează să facă.

Trebuie, stimaţi colegi, ca toate aceste "dispute" demagogice să înceteze şi toţi cei responsabili să îşi vadă de treabă cu seriozitate, asiduitate şi maturitate politică, urmărind numai şi numai interesul public, interesul general al românilor. Interesul cetăţenilor, bunul mers al lucrurilor, adoptarea măsurilor necesare pentru eliminarea sărăciei extreme şi pentru ridicarea nivelului de trai sunt şi trebuie să fie permanent problema fierbinte a clasei politice din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.