Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

O rog pe doamna deputat Lari Leonida Iorga să vorbească la microfon. Şi se pregăteşte domnul deputat Kovács Attila, din partea Grupului parlamentar al minorităţii maghiare.

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu aş fi crezut vreodată că în Parlamentul României voi fi nevoită să apăr drepturile inalienabile ale românilor basarabeni şi bucovineni. Este o ironie diabolică sau, pur şi simplu, istoria se repetă pe alt cerc. Îmi amintesc, exact cum vorbeam în Parlamentul Republicii Moldova şi în Parlamentul U.R.S.S., în 1988-1989, despre drepturile naţiunilor la limbă, istorie, învăţământ, cultură, chiar şi armată naţională, iată că mă poticnesc de situaţia de a repeta aceleaşi lucruri şi pe teritoriul aşa-zis "prietenos", favorabil nouă, lipsiţilor de ţară, nu din voia noastră, ce mai, pe teritoriul fraţilor de sânge.

Ce-i mai nou, în mizericordia în care sunt împinşi să înoate fraţii din Basarabia şi Bucovina, după aproape douăzeci de ani de o independenţă precară, e faptul absolut condamnabil că nu pot trece Prutul, la părinţi şi copii, în genere, la neamurile de acelaşi sânge.

Şi nu că Uniunea Europeană, prin comisarii săi, ar face presiuni asupra autorităţilor româneşti în această privinţă, însă şi unul dintre forurile cele mai înalte din România, şi anume, Senatul, scade şansa românilor desţăraţi, de a fi precum sunt, români. În van, unii politicieni, în Parlament, adresează întrebări inutile domnului Barroso, cu privire la reunificare. Ce are a răspunde omul, când Senatul României a respins recent un proiect de lege, de fapt de modificare a legii cetăţeniei pentru românii basarabeni şi bucovineni, semnat de mai mulţi parlamentari independenţi, printre care şi eu?

Este o vorbă în popor: "Fă ordine în casa ta, după aceea caută şi la curţile vecinilor!" Adică, cum vine treaba? Ne înfoiem în faţa domnului Barroso, care, o fi el un foarte bun diplomat, dar nu cunoaşte istoria României mai bine ca noi.

Problema nu e la UE! Problema naţională, nerezolvată încă din cauza laşilor sau a vânduţilor, este acasă! Cine le dă dreptul senatorilor români să voteze împotriva unui drept din naştere al celor născuţi din părinţi români, în felul acesta prelungind chinul martirilor căzuţi sub tăvălugul unui pact comunisto-nazist? Ce i-a determinat pe domnii senatori să-i pună sub aceleaşi legi draconice în ce priveşte cetăţenia română, ca pe străini, pe fraţii lor de sânge, despre care ţin cuvântări false doar de trei ori pe an: la 1 Decembrie, la 27 martie, la 28 noiembrie, sacrele zile ale unirii Basarabiei, Bucovinei şi Ardealului cu Ţara Mamă?

Însă orice decizie strâmbă are consecinţele sale la fel de strâmbe, dacă nu şi mai rău. Să luăm câteva din ele.

În domeniul culturii, anume, publicaţiile şi instituţiile de creaţie din Basarabia şi Bucovina, care au fost primele ce au optat pentru limba şi istoria românilor, sunt uitate, toate ajutoarele din România îndreptându-se în direcţii necunoscute.

În domeniul învăţământului, din 2.500 de locuri destinate copiilor basarabeni, de exemplu, s-a ajuns la numai 522, din cauza vizelor. La fel, din 100 de burse destinate copiilor bucovineni s-au depus doar 20 de dosare, iarăşi, din cauza vizelor şi a anunţului prea întârziat pentru înscriere. Reiese că nu au fost obţinute aceste burse de studii pentru copiii din Basarabia şi Bucovina, din simplul motiv că părinţii şi copiii lor nu au putut trece Prutul, pentru a depune dosarele în Ţara Mamă.

Ce să mai vorbim? Am venit aici pentru Unire, dar am găsit dezbinare şi poftă searbădă de înavuţire! Se laudă unii politicieni cu credinţa în Dumnezeu şi-i vedem prin biserici, mănăstiri, pe la mai poate sărbătorile, ca să dea bine la alegători! Marii asceţi autohtoni locuiau şi în găuri de şarpe şi în chilioare în munte, dar erau mai aproape de Dumnezeu decât simandicoşii de pe acest pământ!

Slavă Domnului, totuşi, ţara noastră, România, a fost binecuvântată de Papa Ioan Paul al II-lea drept "Grădina Maicii Domnului"! Şi aşa este!, datorită poporului român, creştin prin excelenţă.

Ar fi bine să ne întoarcem cu adevărat faţa către lumină, stimaţi colegi! Atunci vom înţelege că nu au dreptate acei care iau dreptul la identitate al fraţilor lor de suflet şi de sânge! Să nu făptuim şi noi ceea ce s-a întâmplat în cazul biblic cu Iosif şi fraţii săi!

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă Leonida Iorga.