Parliamentary debates

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dau cuvântul domnului Kerekes Károly, din partea UDMR.

Mai aveţi la dispoziţie două minute.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Tema intervenţiei mele politice este "O nouă suprimare a bisericii greco-catolice?"

În ianuarie a.c. prin intermediul poştei electronice am fost înştiinţat despre protestul credincioşilor greco-catolici pe marginea unei propuneri legislative aflate în dezbatere parlamentară referitoare la regimul juridic al bunurilor imobiliare aparţinând cultelor religioase ortodox şi greco-catolic din România.

Cei 3 deputaţi PD-L iniţiatori ai propunerii au prevăzut că bunurile imobiliare sacre (cum sunt lăcaşurile de cult, casele parohiale, cimitirele şi terenurile aferente) în localităţile unde coexistă confesiunile ortodoxă şi greco-catolică revin în proprietatea cultului majoritar.

Ca o ultimă soluţie, după numeroase încercări eşuate de înfiripare a unui dialog cu autorităţile, Preafericirea Sa Lucian Mureşan, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, face apel la credincioşii greco-catolici din întreaga lume, chemându-i la post şi rugăciune în data de 11 februarie 2009, adică în ziua de mâine.

Teama Bisericii greco-catolice este perfect justificată, deputaţii-iniţiatori, dintre care unul - abia îndrăznesc să o numesc ironie a sorţii ".. sau a politicii? între timp a fost numit judecător la Curtea Constituţională, fac parte din partidul prezidenţial şi guvernamental, ceea ce conferă şanse concrete şi cuantificabile de adoptare a propunerii legislative Parlamentul redesenat după noiembrie 2008.

Voi încerca să enumăr motivele pentru care iniţiativa în cauză este periculoasă, nocivă: una la mână - efectul evident va fi suprimarea Bisericii greco-catolice, doi - va crea un precedent de temut pentru celelalte culte recunoscute de lege şi trei - va arunca încă o dată o umbră de îndoială asupra funcţionării statului de drept în România.

Ca un corolar, întrebarea este dacă iniţiativa nu se înscrie în tendinţa de a-i conferi Bisericii ortodoxe rolul de biserică de stat. Din păcate, aici nu e vorba doar de această iniţiativă legislativă, ci şi de tolerarea sau chiar sprijinul făţiş al autorităţilor administraţiei centrale şi locale acordat expansiunii ortodoxe. Câte biserici greco-catolice au fost retrocedate? În câte localităţi credincioşii greco-catolici sunt nevoiţi să apeleze la soluţii improvizate, să se roage în case particulare, în aer liber, în cimitire, cămine culturale şi alte asemenea doar din motivul că Biserica ortodoxă refuză să dea înapoi lăcaşurile de cult aparţinând iniţial credincioşilor greco-catolici şi care în anul 1948 le-au fost făcute cadou de regimul comunist?

Despre expansiunea ortodoxă ştiu şi din circumscripţia mea electorală. În oraşul Ungheni, judeţul Mureş, biserica ortodoxă, cu sprijinul autorităţilor, a început demolarea vechii biserici greco-catolice, cu toate că aceasta a fost revendicată, construind ca paravan în jurul ei zidurile noii biserici ortodoxe.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Kerekes Károly:

Mai am încă două propoziţii.

Astfel, clădirea lăcaşului de cult greco-catolic este practic sugrumată de noua construcţie.

De asemenea, în oraşul Miercurea Nirajului, Biserica ortodoxă, cu sprijinul justiţiei, şi-a întabulat fraudulos dreptul de proprietate asupra unui teren ce a aparţinut Bisericii greco-catolice, chiar după ce puterea postrevoluţionară a decis în mod just şi reparatoriu abrogarea decretelor din 1948 care prevedeau desfiinţarea Bisericii greco-catolice şi trecerea bunurilor acesteia în proprietatea Bisericii ortodoxe. Terenul în discuţie este situat în perimetrul unicului parc public al oraşului, iar cum edilii ar dori păstrarea intactă a spaţiului verde, bisericii ortodoxe i-a fost oferit la schimb un alt teren pe care să îşi construiască lăcaşul de cult. Însă BOR nu doreşte să renunţe la ideea construirii bisericii în spaţiul parcului public al oraşului, demers în care e sprijinită de prefectul nominalizat de către Partidul Democrat Liberal.

În acest context, este clar că partidul prezidenţial s-a angajat în sprijinirea expansiunii bisericii ortodoxe în Ardeal, asumându-şi răspunderea pentru tensiunile interconfesionale. Mai mult decât atât, la Miercurea Nirajului contribuie la escaladarea chiar a unei tensiuni interetnice. Dată fiind gravitatea încălcării principiilor statului de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, acţiunile de felul acesta ale partidului Democrat Liberal şi nu numai ale acestuia vor fi aduse la cunoştinţa Parlamentului European.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.