Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Astăzi, declaraţia mea politică se va referi la drogurile legale.

Un nou efect al globalizării şi al democraţiei prost înţelese: drogurile legale. Deşi această apropiere de cuvinte este nefirească datorită semnificaţiei lor, este o expresie din ce în ce mai des întâlnită în conversaţiile tinerilor, care au descoperit o alternativă legală la consumul de droguri. Ajutaţi de legislaţia insuficientă sau defectuos formulată, tinerii pot cumpăra, chiar cu bon fiscal, substanţe halucinogene cu "efecte psihoactive, sedative, relaxante şi euforice", asemănătoare celor obţinute în urma consumului de marijuana sau ecstasy. Fie că se comercializează pe internet sau în magazine denumite sugestiv "Smoke" sau "Magazinul de vise", sub denumirea de amestec de "plante etnobotanice" sau "aromoterapie", drogurile legale sunt recomandate de dealeri ca având rezultate garantate.

Piaţa de desfacere este una în plină dezvoltare în România, iar Brigada de Crimă Organizată şi Antidrog este blocată de o legislaţie defectuoasă. În spiritul teribilismului care uneori îi caracterizează, tinerii sunt atraşi de senzaţiile euforice oferite de plantele etnobotanice, ignorând pericolele la care sunt supuşi. Totodată, sunt specialişti în farmacologie care avertizează că produsele respective ar trebui să fie interzise prin lege, deoarece au un efect halucinogen şi provoacă dependenţă.

Aceste plante cu conţinut psihotrop pot influenţa starea psihică şi pot provoca chiar accidente de circulaţie. Efectele sunt asemănătoare drogurilor interzise prin lege, apar în timp şi pot crea reacţii imprevizibile. Este vorba de tulburări psihice, stări halucinogene şi o dependenţă psihică.

Doamnelor şi domnilor,

Oricât de legală - dacă se poate spune aşa - ar fi acest tip de afacere, ea este cu siguranţă una imorală. Comercializarea acestor droguri, fie că se numesc plante etnobotanice, fie că se numesc ciuperci, duce la crearea unor dezechilibre la nivel emoţional, la destabilizare şi, nu în ultimul rând, la victime.

Zilele trecute, la Spitalul de Urgenţă din Focşani, s-a prezentat un tânăr care folosise în exces substanţe etnobotanice. Acesta a declarat medicilor că de data aceasta a încercat o doză mai mare decât de obicei şi a început să se simtă rău, necesitând spitalizare. Potrivit medicilor, acesta este primul caz de intoxicaţie de substanţe etnobotanice, dar medicii se aşteaptă să urmeze altele, având în vedere că produsele sunt la îndemâna oricui. Îngrijorător e că, potrivit unui raport al Direcţiei de Sănătate Publică, anul trecut, 5% dintre liceenii vrânceni au recunoscut că au fumat marijuana, 1% au spus că au consumat metamfetamine, cocaină sau heroină, 6% dintre ei au declarat că li s-au oferit droguri la şcoală. De experienţe cu drogurile nu sunt străini nici elevii de gimnaziu. Acelaşi raport arată că 2% dintre aceştia au consumat droguri, iar alţi 2% au inhalat aerosoli din spray, aurolac sau alte substanţe chimice. Şi acestea sunt doar datele oficiale. Înclin să cred că realitatea este mult mai îngrijorătoare.

Dacă ele sunt legale, nu înseamnă însă că nu pot fi dăunătoare, că în mod automat sunt benefice organismului sau că nu pot da dependenţă. Legalitatea comercializării unui produs nu induce automat şi un aspect benefic al acestuia.

Graniţa ce desparte produsele legale de cele ilegale este foarte subţire în acest domeniu. Observatorul european pentru Droguri şi Toxicomanie a prezentat un raport anual privind situaţia drogurilor în Europa, având ca subcapitol: "Droguri noi şi tendinţe emergente". Se precizează importanţa monitorizării tendinţelor în ceea ce priveşte consumul de substanţe psihoactive noi, în vederea depistării compuşilor sau substanţelor nocive, fiind presupusă apoi introducerea lor pe lista substanţelor interzise.

Vorbeam, doamnelor şi domnilor, despre graniţa dintre legal şi ilegal în consumul de plante euforice, etnobotanice sau aromoterapie. Plante precum salvia este comercializată cu succes la noi (fiind considerat şi cel mai puternic psihoactiv din natură), dar în ţări precum Belgia, Suedia, Germania această plată sau doar anumite substanţe ce intră în compoziţia ei sunt interzise. Pentru a întări această linie între legal şi ilegal în consumul de droguri legale, Belgia şi-a restructurat legislaţia privind substanţele psihotrope, pentru a include o nouă categorie, care enumeră plante sau părţi de plante aflate sub control, nu doar ingredientele psihoactive ale acestora.

Pentru a elimina suspiciunea de ilegalitate trebuie instaurat un control strict al plantelor comercializate sub titulatura de droguri legale. Expertizarea substanţelor conţinute de produsele etnobotanice, catalogarea produselor controlate şi interzicerea comercializării lor sunt paşii care ar trebui urmaţi pentru a înlătura cât mai mult posibil consumul de droguri.

Este alarmant, doamnelor şi domnilor, numărul mare de magazine care s-au deschis într-un timp relativ scurt şi care comercializează fără nicio problemă produse etnobotanice. Se fac, de asemenea, şi precizări asupra numărului mare de consumatori care sunt atraşi de efectele euforice, obţinute la un preţ scăzut. Astfel că, trebuie întocmită o legislaţie strictă în acest domeniu, în vederea stopării unei afaceri de nişă, care este la limita legalităţii. Fără un cadru legal complex, toate companiile împotriva consumului de droguri sunt sortite eşecului, iar titulatura de ţară în care drogurile sunt la îndemâna oricui nu ne va face cinste.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.