Parliamentary debates

Domnul Constantin Galan:

Aş dori să vorbesc în declaraţia mea de astăzi despre importanţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, acesta reprezentând masterplanul de dezvoltare a satului românesc.

Aş dori să încep cu datele statistice care demonstrează clar decalajele majore existente în România, la ora actuală, atât faţă de mediul urban, cât şi faţă de Uniunea Europeană:

• În 2011, 40,3 % din populaţie era expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, procentul fiind cu 16,1% mai mare decât în UE -27. Asta în condiţiile în care 71% din populaţia săracă trăieşte la ţară.
• Dintre IMM-urile active cu profil nonagricol la nivel naţional, numai 18,1% îşi desfăşurau activitatea în mediul rural la nivelul anului 2011. În anul 2011, densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori la nivel naţional era de 23,66, cu mult peste cea înregistrată în mediul rural, de 9,64 IMM-uri la 1000 de locuitori.
• Deşi lungimea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare a crescut, accesul la acestea rămâne redus (numai 13,6% dintre localităţile rurale erau conectate la reţeaua de alimentare cu apă potabilă la nivelul anului 2012).
• Serviciile de bază nu răspund nevoilor populaţiei rurale, iar deficitul condiţiilor pentru dezvoltarea spaţiului rural din perspectivă socială se va reflecta în dezvoltarea economică a zonelor rurale din România.
• În 2012, la nivel naţional, peste 28% din totalul persoanelor ocupate activau în agricultură, 2,1% în industria alimentară, 2,0% în turism şi 0,7%, în sectorul forestier. Doar în cazul agriculturii există diferenţe substanţiale faţă de UE 27 (indicatorul fiind de 6 ori mai mic); în restul sectoarelor menţionate ţara noastră înregistrează valori apropiate.
• Analizate din punct de vedere valoric, veniturile fermierului român sunt de patru ori mai mici (1,6 euro/oră în România faţă de 6,3 în UE 27). Diversificarea activităţilor şi constituirea lanţurilor scurte de valorificare a producţiei agricole se înscriu printre soluţiile de suplimentare a veniturilor fermierilor.

În aceste condiţii, nu putem decât să salutăm finalizarea noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care va avea 14 măsuri, faţă de 24 de măsuri cât avea PNDR 2007-2013. Astfel, au fost eliminate 10 măsuri în vederea reducerii birocraţiei şi a menţinerii acelor măsuri care pot dezvolta cu adevărat mediul rural din România.

Principalele măsuri care se vor regăsi în noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală vor viza în special infrastructura rurală şi investiţiile în ferme şi în industria alimentară. Mai precis, se va acorda o importanţă deosebită măsurilor de investiţii care vizează tinerii fermieri (Măsura 112), investiţii în ferme (Măsura 121) şi în industria alimentară (Măsura 123), precum şi investiţii în infrastructura rurală (Măsura 322).

Printre priorităţile stabilite pentru viitorul PNDR, putem enumera: competitivitatea agriculturii şi industriei alimentare în vederea dezvoltării sectorului de procesare, încurajarea agriculturii de nişă, creşterea competitivităţii agriculturii, obiective care nu pot fi atinse în lipsa unei modernizări a infrastructurii rurale (drumuri, canalizare, infrastructură agricolă, alimentare cu apă etc.) De asemenea, se încearcă dezvoltarea zonei montane, dar şi încurajarea tinerilor fermieri: întinerirea populaţiei rurale şi facilitarea procesului de modernizare a fermelor, retehnologizarea sectorului agricol şi introducerea tehnicilor inovative în activitatea agricolă.

Sperăm ca prin aceste măsuri să reuşim restructurarea fermelor, în special a celor mici şi mijlocii, în ferme orientate către piaţă; să reînnoim generaţiile în exploataţiile agricole; să modernizăm sectorul de procesare; să dezvoltăm infrastructura de bază şi a serviciilor în zonele rurale şi să creăm noi locuri de muncă în mediul rural.

Astfel, toate acestea vor duce la diminuarea decalajelor existente, în acest moment, între mediul rural şi cel urban sau Uniunea Europeană.