Parliamentary debates

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Barajul de la Lunca Paşcani, o investiţie esenţială, mereu amânată"

Nu mai este nicio îndoială că asistăm, peste tot în lume şi, bineînţeles, şi în România, la schimbări dramatice de regim climatic. Astfel, la noi în ţară au avut loc doar în ultimii ani fie secete prelungite, fie, mai ales, inundaţii masive care s-au soldat din nefericire şi cu victime omeneşti. Periodic, în judeţul Iaşi astfel de drame se întâmplă din cauza revărsării râului Siret!

Ce este de făcut pentru a veni în ajutor oamenilor tot mai afectaţi de modificările climatice şi mai ales în sprijinul celor loviţi de revărsarea apelor?

În primul rând, este nevoie de o supraveghere mai atentă a tuturor bazinelor hidrografice. Tocmai de aceea, aduc din nou în discuţie barajul de la Lunca Paşcani, judeţul Iaşi. După cum am mai spus şi în anii trecuţi, lucrările au început în anul 1985, pe vremea regimului comunist, adică exact în urmă cu 30 de ani, şi au consumat până azi mai mult de 100 de milioane de euro. Scopul complexului hidroenergetic era atât producerea de curent electric ieftin, cât şi protejarea locuitorilor din zonă de desele inundaţii provocate de râul Siret.

Din păcate, nu se mai întâmplă nimic la Lunca Paşcani, deşi Hidroelectrica a ieşit de ani buni din insolvenţă, iar Guvernul a promis de mai multe ori bani pentru continuarea lucrărilor. Mai menţionez că proiectul iniţial prevedea ca Hidroelectrica să construiască atât barajul, cât şi centrala electrică. Ulterior, în ecuaţie au intrat şi Apele Române, care şi-au arătat disponibilitatea de a participa la lucrări. Suma necesară finalizării proiectului ar fi, potrivit oficialilor din Guvern, de circa 125 de milioane de euro, adică o sumă considerabilă.

În aceste condiţii, în care devine tot mai evident că Guvernului îi va fi imposibil să aloce fie şi o tranşă rezonabilă din această sumă, propun atenţiei dumneavoastră următoarea variantă de lucru: ca proiectul să treacă, în cea mai mare parte a sa, adică îndeosebi în ceea ce priveşte lucrările de regularizare şi de îndiguire, în subordinea Ministerului Mediului. În acest mod, apare posibilitatea fericită de a accesa fonduri europene destinate protejării mediului, atât de necesare pentru deblocarea proiectului.

Consider că nu mai avem voie să tergiversăm lucrările de la Lunca Paşcani. Nici vremurile, dar nici vremea nu ne mai aşteaptă! Cu speranţa că măcar de data asta, în prag de primăvară ploioasă, Guvernul României va alege calea cea înţeleaptă.