Parliamentary debates

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Declaraţie politică privind dezvoltarea rurală din România mutilată de interese şi corupţie"

Ancheta realizată în cadrul proiectului Transparenţa fondurilor europene în România 2010, derulat de ActiveWatch -Agenţia de Monitorizare a Presei şi finanţat de Uniunea Europeană prin programul Facilitatea de Tranziţie 2007/19343.01.11 - Consolidarea sprijinului societăţii civile în lupta împotriva corupţiei aduce în prim-plan o realitate cutremurătoare: dezvoltarea rurală din România este mutilată de APDRP. Potrivit acestui document, banii destinaţi satului românesc de către Comunitatea Europeană au fost împărţiţi româneşte de Agenţia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Aproape 60% dintre participanţii de la ultima sesiune de depunere a proiectelor pe măsura 322, Axa III, destinată dezvoltării satelor, s-au considerat nedreptăţiţi şi au contestat rezultatul evaluării.

750 de milioane de euro de la Uniunea Europeană sunt expuse unei detonaţii din cauza APDRP, organism al statului însărcinat să distribuie banii către satul românesc, în mod echitabil şi corect, prin intermediul măsurii 322 - Axa III. Ultima sesiune de depunere a proiectelor pe această măsură a avut loc în perioada 15 iunie - 31 iulie 2009, după care 970 din cei 1.699 de participanţi au depus contestaţii. Rezultatele contestaţiilor au fost centralizate abia în vară, însă mulţi dintre cei care nu au primit un răspuns favorabil se gândesc acum să dea Agenţia în judecată. Şi asta deoarece au apărut condiţii ciudate de departajare a dosarelor în ultimul moment, chiar şi după închiderea sesiunii de depunere a proiectelor. Regulile jocului au fost modificate în timpul jocului. Probabil că noutăţile au fost cunoscute din timp, doar de apropiaţii celor care au făcut regulile şi au beneficiat din plin de aceste avantaje.

În acest moment există riscul ca sute de nemulţumiţi să se adreseze instanţelor de judecată, solicitând daune de interese de la APDRP pentru cheltuielile ocazionate de pregătirea proiectelor. Un alt risc vine din partea unui eventual control al Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF), instituţie desemnată să colaboreze cu Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF), organism din cadrul Comisiei Europene care, în caz de nereguli, poate dispune inclusiv returnarea fondurilor către Comunitatea Europeană.

Dar să pornim de la începuturi. Problemele pe măsura 322 au debutat odată cu elaborarea ghidului solicitantului, adică acele instrucţiuni în baza cărora trebuiau completate, depuse, evaluate şi aprobate cererile de finanţare. Ghidul a căpătat caracter oficial cu numai patru zile înainte de începerea sesiunii de depunere a proiectelor, pe 11.06.2009, când a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) nr.379. În lipsa noului ghid şi presaţi de volumul mare de muncă necesar la întocmirea unui proiect, majoritatea amatorilor de fonduri europene s-au orientat după ghidul din anul 2008.

Când au apărut noile reglementări, aceştia s-au trezit că mare parte din munca lor a fost în zadar şi că au nevoie de documente care, în unele cazuri, erau imposibil de obţinut în timpul rămas până la închiderea sesiunii de depunere a proiectelor. De exemplu, ghidul din anul 2008 prevedea acordarea a 10 puncte proiectelor de investiţii în infrastructura socială sau pentru conservarea specificului local, indiferent de natura solicitanţilor. Ghidul din 2009 a prevăzut 10 puncte doar pentru proiectele realizate de către ONG-uri şi unităţile de cult, 7 puncte pentru cele realizate de comunele care aveau un protocol de colaborare cu ONG-uri sau unităţi de cult şi numai cinci puncte pentru proiectele realizate de comunele fără parteneriat. Concurenţa fiind feroce, şansele ca ultima categorie a solicitanţilor să primească finanţare au existat mai mult teoretic decât practic.

O parte a comunelor care, în ultimul moment, au dorit să încheie parteneriate cu ONG-uri s-au lovit de un alt obstacol: obligativitatea ca parteneriatele să fie aprobate în Consiliul Local. Cum ghidul a apărut vara, când aleşii locali au intrat în vacanţă, întrunirea consiliilor locale a fost extrem de dificilă.

Alertaţi de semnalele din teritoriu, mai mulţi colegi din Parlament, inclusiv de la putere, au adresat interpelări premierului Emil Boc şi fostului ministru al agriculturii, Mihail Dumitru, cerând demiterea lui Mihai Vădan, omul propulsat de PDL în fruntea APDRP, pe motiv că a modificat ghidul solicitantului după începerea sesiunii de depunere a proiectelor pe măsura 322.

Botezând-o "erată" în loc de "modificare", APDRP a adus ghidului o clarificare care a scos din joc toate comunele care doreau să obţină fonduri europene pentru construirea unor grădiniţe şi au ţinut o evidenţă corectă a listei de inventar. Textul iniţial prevedea că se pot construi grădiniţe în "localitatea (satul)" în care astfel de obiective nu există şi definea "localitatea rurală" drept "comuna cu toate satele componente". Clarificarea făcută înlocuieşte "localitatea (satul)" cu "localitatea (comuna)", pe motiv că noua modificare ar fi în conformitate cu definiţia "localitate rurală". Atunci când într-un act se defineşte o expresie, ea trebuie luată ca atare, iar condiţia iniţială privind grădiniţele se referea strict la "localitatea (satul)" şi nu la "localitatea rurală". Cum în România nu există comune fără măcar o grădiniţă, eligibile au fost doar proiectele acelor comune care, printr-o divină inspiraţie, au omis să-şi treacă asemenea obiective pe lista de inventar.

O notă internă semnată de Mihai Vădan arată cum regulile au fost modificate încă o dată în timpul jocului. În mod abuziv, nota solicita inspectorilor din teritoriu să acorde punctajul aferent criteriilor de selecţie 9 şi 10 din Ghidul solicitantului, numai dacă proiectele îndeplineau cumulativ patru condiţii, între care una inexistentă în ghid: "În cazul proiectelor care prevăd asocierea comunei cu un ONG/unitate de cult în vederea funcţionării investiţiei sociale, criteriul se consideră îndeplinit dacă următoarele condiţii sunt realizate simultan: ...corelarea datelor prezentate în SF, referitoare la descrierea implementării şi funcţionării investiţiei în colaborare cu un partener, cu cele din documentul 28. exemplu: activitatea vizată de parteneriat, numele asociaţilor, obligaţiile şi responsabilităţile partenerilor, durata asocierii etc." Cum criteriul 9 din ghid nu face nicio referire la obligativitatea ca în studiul de fezabilitate să fie menţionate parteneriatele, prin acest document intern inspectorii sunt instigaţi la abuz în serviciu. În plus, conţinutul unui studiu de fezabilitate este reglementat clar de HG nr.28/2008 şi nu prevede asemenea cerinţe. Orice parteneriat trebuia înscris oricum în Anexa 17, care face parte din nomenclatorul de documente obligatorii a cererii de finanţare. Astfel, toţi cei care au avut inspiraţia de a nu respecta HG nr.28/2008 şi de a completa suplimentar date care nu erau stipulate în ghid au fost avantajaţi.

În mod ciudat, Ordinul MADR nr.379 din 11.06.2009 care a aprobat Ghidul solicitantului aferent sesiunii din anul 2009 nu a fost publicat în Monitorul Oficial, deşi alte ordine, cu impact mult mai mic, au fost publicate. Actul nu se găseşte nici pe site-urile MADR şi APDRP. Potrivit legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională, MADR şi APDRP aveau obligaţia să organizeze dezbateri publice asupra proiectului de ghid cu minimum 30 de zile înainte de a-1 aproba, să înştiinţeze entităţile interesate şi să arhiveze minutele şedinţelor în care s-a dezbătut proiectul.

Mihai Vădan, directorul APDRP, a demonstrat adevărate competenţe manageriale în privat. Acesta a fost patronul firmei de consultanta in atragerea fondurilor europene SC Mob Vad SRL din Dâmboviţa la care a renunţat, contra sumei de 500 de lei, când a fost numit director la APDRP. Părţile sociale au fost preluate de Florina Matei, angajata la o alta firma a familiei Vădan. Potrivit site-ului Ministerului de Finanţe, în ultimul an în care s-a aflat oficial în portofoliul lui Vădan, SC Mob Vad SRL a înregistrat un profit de 424.634 lei. Dintr-un document de pe site-ul APDRP, intitulat "Tabelul cu modificările operate în cadrul Ghidului solicitantului pentru Măsura 322", se poate deduce că a existat un proiect de ghid în dezbatere dar care, înainte de aprobare, a fost modificat. Clienţii firmei Mob Vad se numără printre solicitanţii vizionari, care au intuit ce va conţine forma finală a ghidului şi au ştiut pe ce componentă financiară dominantă să-şi centreze proiectul.

Text iniţial. Proiectele de investiţii în infrastructura de drumuri care asigură legătura cu principalele căi rutiere (drumurile judeţene, naţionale) sau alte căi principale de transport (feroviare şi fluviale) - 10 puncte

Text modificat. Proiectele de investiţii în infrastructura de drumuri care asigură legătura cu principalele căi rutiere (drumurile judeţene, naţionale) sau alte căi principale de transport (feroviare şi fluviale) - 25 puncte

De exemplu, comuna Vârfuri, client al Mob Vad SRL, a obţinut pentru un proiect 66 de puncte. Din raportul de selecţie publicat pe site-ul APDRP, poziţia 68, rezultă că proiectul a primit 66 de puncte. Cum componenta dominantă a documentaţiei este un drum, rezultă că, fără modificările aduse proiectului de ghid, ar fi adunat 66 - 15 = 51 de puncte, sub baremul de 64 de puncte, cât a avut ultimul proiect eligibil. Modificările de ultimă oră aduse criteriilor 9 si 10 din proiectul de ghid, înainte de sesiunea de depunere, modificarea pe care APDRP a botezat-o "erată" toamna trecută, după ce s-a închis sesiunea de depunere a proiectelor şi nota internă care instigă inspectorii la abuz în serviciu, au venit ca o mănuşă comunei Vârfuri. Pe lângă componenta de drum, proiectul la care a oferit consultanţă fosta firmă a şefului APDRP prevede şi înfiinţarea unui after school, pentru care a adunat câte 7 puncte la criteriile 9 şi 10. Acelaşi raţionament se poate aplica la indigo şi pentru comuna Vişineşti care, la fel ca Primăria Vârfuri, a confirmat în scris că este client SC Mob Vad SRL şi că va plaţi 130.000 de lei onorariu pentru consultanţă. Coincidenţă sau dovezi clare că fondurile europene în loc să ajute la dezvoltarea satului românesc devin adevărate tezaure de bani pentru puterea portocalie. Mai grav este că asemenea comportamente pun o pată urâtă pe obrazul României şi aşa murdărit de numeroase acuzaţii de corupţie în gestionarea banilor de la UE.