Parliamentary debates

Domnul Vasile Gudu:

"Guvernul Ponta şi negocierile cu FMI"

O misiune a Fondului Monetar Internaţional este prezentă de săptămâna trecută la Bucureşti pentru a treia evaluare a Acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale începând cu data de 1 iulie 2014, promisiune a Guvernului Ponta. Vizita delegaţiei FMI în România se va încheia pe 16 iunie. Reprezentanţii finanţatorilor internaţionali au purtat negocieri cu guvernul, principalele ministere, patronate şi sindicate. FMI a analizat în principal execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la bugetul de stat.

La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a Acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST). Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST). Consiliul Director al FMI a aprobat o cerere a autorităţilor române pentru adăugarea unei evaluări în funcţie de situaţia la sfârşitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară coincide cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului 2014 Guvernul Ponta anunţa că estimează scăderea inflaţiei în prima jumătate a acestui an, deficitul de cont curent ar fi trebuit să se menţină între 1-1,5% din PIB în 2014 şi se estimează un deficit bugetar de 2,2% din PIB în acest an. În ceea ce priveşte măsura de reducere a CAS cu cinci procente, reprezentanţii FMI au afirmat că şi-au însuşit deja faptul că această măsură este necesară în România. Potrivit ultimelor declaraţii oficiale, reducerea CAS cu 5% este prioritatea zero a Guvernului Ponta în cadrul negocierilor cu FMI. Problema majoră constă în faptul că nu se cunoaşte sustenabilitatea implementării sale.

Guvernul Ponta susţine că din punctul de vedere al necesităţii implementării reducerii CAS cu 5% şi al efectului asupra mediului de afaceri există un consens cu instituţiile internaţionale şi că subiectul privind modul în care va fi susţinută în execuţia bugetară această măsură este un subiect asupra căruia FMI îşi va exprima poziţia în cadrul acestei runde de negocieri.

Reducerea CAS constituie o "gaură" în bugetul statului de 2,6 miliarde de lei, dar, în acelaşi timp, şi un procent important de voturi la alegerile prezidenţiale din toamnă, obiectiv primordial al actualei coaliţii aflate la guvernare. "Gaura" respectivă se va acoperi din alte taxe şi impozite, ca de exemplu din taxa pe construcţii speciale şi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi/litru la carburanţi. Impozitul nou pe construcţii speciale afectează şi alte domenii economice, cum ar fi agricultura, una din puţinele şanse ale României de a se dezvolta, dar şi sectorul energetic, care pentru a fi performant are nevoie de investiţii majore. Cu aceste argumente, oficialii din guvern speră să-i convingă pe cei de la FMI că reducerea CAS este "fezabilă" sau, cel puţin, că nu destabilizează echilibrul bugetar. Pentru cazul în care nici aceste calcule nu vor fi convingătoare, Guvernul Ponta are pregătite mai multe scenarii, care ar putea include noi tăieri de la capitolul cheltuieli sau chiar o nouă lărgire a bazei de impozitare.

O altă problemă stringentă aflată pe agenda discuţiilor pe care Guvernul Ponta le va avea cu delegaţia FMI este situaţia din sectorul feroviar. Situaţia tot mai grea din sectorul de căi ferate îşi aşteaptă rezolvarea în aceste două săptămâni de negocieri. În primul rând, de la CFR Marfă ar urma să fie concediaţi 2.500 de oameni (aproape o treime din totalul salariaţilor). De asemenea, creşterile salariale cerute de sindicaliştii feroviari sub presiunea grevei generale au fost amânate tot pentru momentul negocierilor. Pe masa guvernului se află un memorandum de măsuri în urma cărora ar putea fi desfiinţate până la 40% din căile ferate, în locul unor tronsoane urmând să apară şosele pentru transportul în comun. Guvernul Ponta susţine că măsurile prevăzute pentru eficienizarea transporturilor feroviare au fost convenite anterior cu acelaşi Fond Monetar Internaţional.

Guvernul Ponta nu îşi poate acoperi incompetenţa şi lipsa de voinţă politică în a sprijini mediul de afaceri. Guvernul Ponta nu are capacitatea de a construi politici publice coerente, care să ţintească spre dezvoltarea economică pe termen lung. Dezvoltarea economică, creşterea naturală a mediului de afaceri nu pot fi stimulate în absenţa unor politici economice precise. Domnul Ponta şi Guvernul USD sunt total rupţi de realitate şi trăiesc într-o altă lume.

În România, oamenii o duc din ce în ce mai greu, sunt din ce în ce mai agresaţi de taxe şi de impozite, de birocraţie, de corupţie. Prin măsurile populiste promise, Guvernul USD doreşte să atenueze tensiunea din societatea românească, tensiune indusă de contradicţia dintre interesele reale ale majorităţii populaţiei şi interesele baronilor locali din Guvernul condus de premierul Victor Ponta.