Parliamentary debates

Domnul Ion Marocico:

"Despre Summitul NATO din Ţara Galilor şi situaţia din Ucraina"

În linii mari, sfârşitul săptămânii trecute a stat sub semnul nevoii de securitate, al eforturilor pentru pace şi, implicit, al complexităţii relaţiilor est-vest, determinate de contextul actual din Ucraina.

Susţinerea fermă în favoarea statului ucrainean, un pachet de măsuri care-i va permite să-şi asigure mai bine securitatea,ajutorul financiar concret în valoare de 15 milioane de euro pentru reformele din domeniul apărării, alături de condamnarea fermă a acţiunilor întreprinse de Federaţia Rusă, care au dus la deteriorarea continuă a situaţiei din regiunile Doneţk şi Lugansk, au marcat discuţiile din cele două zile ale Summitului NATO, desfăşurat în Ţara Galilor, şi au adus în prim-plan necesitatea conturării unei noi viziuni de securitate a structurii nord-atlantice.

Plecând de la definirea alianţei ca sursă esenţială a stabilităţii într-o lume impredictibilă, declaraţia finală a reuniunii, adoptată de şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre NATO, subliniază, încă din primele rânduri, că acţiunile agresive desfăşurate împotriva Ucrainei au schimbat în mod fundamental paradigma referitoare la integritatea teritorială, libertatea şi pacea Europei. Ţinând cont de această extrem de gravă stare de fapt, pe parcursul Summitului a fost reafirmat atât sprijinul deplin pe care Alianţa Nord-Atlantică este dispusă să-l acorde Ucrainei pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea sa teritorială, în cadrul graniţelor recunoscute pe plan internaţional, cât şi respingerea anexării Crimeii de către Rusia, act ilegal şi nelegitim. În egală măsură, au fost exprimate îngrijorări privind escaladarea conflictului din ultima perioadă, a sprijinului pe care separatiştii pro-ruşi au continuat să-l primească şi care a avut ca scop evident destabilizarea Ucrainei ca stat suveran. Astfel de acţiuni au fost condamnate de alianţă în termenii cei mai fermi, cerându-se Rusiei să-şi retragă forţele militare din interiorul şi de-a lungul graniţei ucrainene şi să se conformeze prevederilor dreptului internaţional.

În mod evident, implicaţiile crizei din partea de est a ţării au constituit şi constituie un real motiv de îngrijorare pentru toţi partenerii vestici, indiferent de proximitatea lor geografică. Iată de ce, depăşind zona de conflict, vom putea înţelege cum o Ucraină suverană şi stabilă, angajată cu fermitate pe calea democraţiei şi a statului de drept, este esenţială pentru comunitatea europeană şi, mai mult, pentru întreaga securitate euroatlantică.

În paralel, armistiţiul, încheiat vineri-seara la Minsk, cu separatiştii pro-ruşi, vine să aducă speranţa mult doritei linişti în zonele atât de greu încercate în ultimele luni. Consider că implicarea părţilor într-un dialog constructiv, pe baza planului de pace avansat de preşedintele Poroşenko, alături de depunerea de eforturi diplomatice constante, ar fi dus la evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi a distrugerilor materiale considerabile înregistrate până acum. În continuare trebuie să privim cu atenţie şi să reflectăm împreună asupra modului în care vor evolua lucrurile în partea de est a Ucrainei. În contextul dat, limita dintre "a declara" şi "a acţiona" este deosebit de fragilă, iar o abordare unilaterală nu va fi niciodată în măsură a duce la o încetare a confruntărilor.

Deşi încetarea focurilor de arme este privită cu scepticism şi nu sunt acordate prea multe şanse armistiţiului, vreau totuşi să sper că logica negocierilor şi valoarea fiecărei vieţi umane vor prevala în faţa agresiunilor şi vor reprezenta un pas important spre rezolvarea în timp a situaţiei deosebit de grave din această zonă.

Nu în ultimul rând, în numele comunităţii de ucraineni din România, doresc să transmit totala noastră susţinere pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele recunoscute pe plan internaţional, precum şi speranţa de restabilire definitivă a păcii.