Parliamentary debates

Domnul Ioan Vulpescu:

"Redaţi Bucureştilor istoria!"

Săptămâna trecută, Capitala României a aniversat 555 de ani de la prima atestare documentară în calitate de cetate domnească, aşadar, cu funcţie politică în sistemul central al Ţării Româneşti.

Dar după cum arată toţi istoricii Capitalei, de la Nicolae Iorga, la Constantin C. Giurescu, istoria Capitalei este mult mai veche, ba, chiar şi statutul de cetate (fortificaţie menită să apere o parte din teritoriul Ţării Româneşti) este mult mai vechi decât această atestare documentară pe care am aniversat-o recent. Locul propice pentru apărare - căci în trecut zona dintre Colentina şi Dâmboviţa era străbătută de zeci de canale, între care se aflau insuliţe, alcătuind o insolită lagună în mijlocul câmpiei -, fertilitatea solului - optim pentru cultivarea viţei de vie şi a legumelor - şi apropierea de Dunăre, de Marea Neagră şi de trecătorile Carpaţilor au favorizat dezvoltarea "cetăţii de pe Dâmboviţa".

Din păcate, aproape nimic nu mai aminteşte astăzi de această istorie îndelungată, care consemnează locuirea în acest areal încă din timpul daco-romanilor. Vizitatorul străin trebuie să ştie bine româneşte ca să citească unde se află vestigiile din perioada daco-romană din jurul Bucureştilor, ca să nu mai vorbim că fără o maşină de teren ele nu sunt vizitabile, deşi au fost excavate şi, teoretic, sunt expuse curiozităţii turiştilor. Săpăturile din zona Curţii Vechi s-au oprit la colţişorul expus astăzi, deşi istoricii ştiu că sub clădirile delabrate din spate se află alte ruine, mult mai importante şi mai impozante. Deşi multe dintre clădirile care acoperă rămăşiţele Curţii Vechi sunt aproape ruinate şi nu prezintă niciun fel de valoare arhitecturală sau istorică, o sfială bizară opreşte demolarea lor pentru continuarea excavaţiilor arheologice. Probabil că se doreşte nu descoperirea adevăratei istorii a Bucureştilor, ci speculaţiile imobiliare, foarte rentabile, din momentul în care Centrul Vechi a devenit un loc foarte frecventat de turişti şi de bucureşteni. Nimănui nu-i trece prin minte că o mai bună punere în valoare a straturilor de istorie din situl de la Curtea Veche ar face zona şi mai valoroasă, în primul rând turistic.

Fac un apel insistent la Ministerul Culturii şi la Primăria Capitalei să găsească de urgenţă o soluţie pentru ca Bucureştilor să le fie redată adevărata istorie. Focurile de artificii şi concertele sunt frumoase, dar trec. Monumentele şi vestigiile arheologice, puse corespunzător în valoare, dau substanţă pretenţiilor Capitalei României de a fi un oraş european de tradiţie.