Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Priorităţi de mediu ale României în dialogul cu noua Comisie Europeană"

Comisia Europeană şi-a început de curând activitatea, în noua sa formulă. În acest context, vreau să subliniez câteva aspecte privind politicile în domeniul mediului, al gestiunii responsabile a resurselor noastre naturale, pe fond, al dezvoltării durabile.

Guvernul României, prin Ministerul Mediului şi autorităţile din domeniu, este implicat în mod direct într-o nouă etapă europeană a deciziilor politice şi a politicilor publice în domeniul protecţiei mediului. Noul legislativ comunitar, alături de noua Comisie, vor conferi noi abordări pe această problematică, fie pe chestiuni de conţinut al politicilor, fie pe aspecte ce ţin de dinamica promovării lor.

România, la rândul său, este confruntată cu o serie de obligaţii asumate prin Tratatul de aderare, dar şi cu o serie de deficienţe şi provocări în raport cu standardele stabilite sau asumate la nivel comunitar. Progresele privind deşeurile municipale, epurarea apelor uzate, ariile protejate sau siturile contaminate sunt doar câteva exemple.

În acest context, se deschide un nou cadru de dialog în care România are de făcut opţiuni în materie de politici publice, nu doar de respectat anumite ţinte. Şi, ca de fiecare dată, executivul are un rol semnificativ în negocierea politicilor europene şi normelor, pentru a proteja aşa cum este mai bine interesele României, ale cetăţenilor, pentru a proteja mediul înconjurător. Există multe exemple concrete unde prevederile de mediu afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, nu doar aspecte globale, politici de tip macro.

Iau ca exemplu discuţiile recente pe care le-aţi avut privind progresul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 şi pregătirea proiectelor ce urmează a fi finanţate prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare 2014-2020 sau, la nivel concret, problema taxei de poluare pentru centralele de apartament, un aspect relevant pentru viaţa cotidiană a milioane de români şi pentru care vor trebui continuate negocierile pe detaliile de aplicare.

În acelaşi timp, contextul general este unul destul de complex. Problematica protecţiei mediului în noul executiv european, mai exact ataşamentul real al noii formule faţă de o agendă de promovare susţinută a politicilor de mediu, a fost unul dintre subiectele clar puse sub semnul întrebării de experţii în domeniu. Este drept, presiunea economică în noul context de securitate, dar şi cea pe zona strictă a bunăstării pe care statele individuale trebuie să o asigure propriilor cetăţeni - ambele juxtapuse - sunt enorme.

În consecinţă, decidenţii din domeniul mediului din România sunt puşi în situaţia destul de dificilă a face faţă presiunilor unei agende anterioare mult mai ambiţioase şi care ne-a adus beneficii până în prezent, dar care riscă să fie abandonată în numele unor obiective de creştere nesustenabilă din raţiuni politice. Ea nu trebuie abandonată, indiferent de contextul politic intern şi internaţional. Este vorba de resursele naturale ale ţării şi de mediul în care trăim. Numai protejate aduc bunăstare. Şi sincer, noi suntem primii cărora trebuie să le pese.

Într-un atare context, deficienţele cu care se confruntă România în domeniul protecţiei mediului riscă să se adâncească, dacă şi Comisia sau Uniunea Europeană în ansamblul său încetinesc ritmul în promovarea unor astfel de politici.

În concluzie, atrag atenţia foarte apărat privind faptul că Ministerul Mediului şi autorităţile asociate acestui domeniu au o responsabilitate sporită în acest moment. Trebuie să stabilească în mod clar şi cu argumente de substanţă obiectivele ministerului, ale României pe termen mediu (măcar cei 5 ani ai mandatului european) pentru dialogul cu noua comisie şi cu comisarii de resort privind politicile de mediu, ţinând cont, atenţie, nu doar de ţintele asumate de România, ci şi de o viziune proprie a noastră privind protejarea şi promovarea intereselor de dezvoltare durabilă şi ocrotire a mediului, o viziune pentru România durabilă.