Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Preşedintele Klaus Iohannis în Parlament: «pentru prima dată, în România, instituţiile pot funcţiona în baza dialogului consfinţit de Constituţie»"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la începutul săptămânii trecute, în primul discurs susţinut în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, că va veni la începutul fiecărei sesiuni parlamentare în faţa Parlamentului pentru a vorbi despre priorităţi, precizând că "progresul unei naţiuni nu se poate naşte din conflict permanent între cei care o reprezintă".

"Priviţi prezenţa mea ca un semn de respect şi deschidere pentru puterea legiuitoare. Ca preşedinte al României, îmi asum astfel o relaţie de colaborare instituţională corectă şi de parteneriat cu Parlamentul", a spus preşedintele Klaus Iohannis în discursul său, menţionând că "un asemenea parteneriat răspunde spiritului Constituţiei şi aşteptărilor cetăţenilor, dar are şi însemnate raţiuni practice".

Cerându-le parlamentarilor să renunţe la populism şi electoralism şi la practica schimbărilor de faţadă, Preşedintele Klaus Iohannis a pus pe agenda forului legislativ temele modificării sistemului de vot, a sistemului de finanţare a partidelor şi campaniilor electorale, un raport corect în ce priveşte actul de justiţie şi disponibilitatea medierii pe teme sensibile, în acest ultim caz dând exemplul legii securităţii cibernetice. "O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic. Pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcţia democratică. Pentru că un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetăţenii de politică şi să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului. Parteneriatul Preşedintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituţie fundamentală a democraţiei. Dar este important ca şi acţiunile dumneavoastră, deopotrivă, să fie în acelaşi sens. Un Parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile justiţiei, responsabil în actul de legiferare, activ în atribuţiile de control şi transparent în conduită va fi cu siguranţă privit altfel de cetăţeni", a spus Iohannis.

Analizat ca structură, dar şi ca intonaţie, discursul preşedintelui Klaus Iohannis în Parlamentul României a fost ceea ce trebuia să fie, fără cusur, îmi permit să spun. Comparativ cu predecesorul său, sistematic tumultuos şi care nu pierdea ocazia să sfideze logica şi bunul-simţ, actualul preşedinte a adoptat un alt stil.

Discursul preşedintelui Klaus Iohannis, menit să responsabilizeze şi să dinamizeze Parlamentul, a avut în vedere agenda convenită în recentele discuţii cu partidele politice, care cuprinde noi legi electorale, o Lege a securităţii cibernetice extrem de sensibilă, o nouă strategie de apărare etc. Impunându-şi stilul cumpătat, ferit de derapaje retorice, preşedintele Klaus Iohannis s-a înscris în litera şi spiritul Constituţiei. Altfel spus, discursul, temele abordate şi tonul declaraţiilor preşedintelui Iohannis vin să confirme că, după mulţi ani, în România politica se poate face şi altfel, iar instituţiile pot funcţiona într-un raport corect una faţă de cealaltă, în baza dialogului consfinţit de Constituţie. În România există, pentru prima dată, un raport corect între instituţia Preşedinţiei şi instituţia Parlamentului.

Sunt convins că un parteneriat şi o colaborare instituţională între Preşedinte şi Parlament nu pot fi decât în beneficiul cetăţenilor. Apelul preşedintelui de renunţare la populism, la electoralism, la restabilirea dialogului ar trebui însuşit, în mod normal, de toţi cei care am fost prezenţi luni în plenul reunit al Parlamentului. Consider că acest nou model de a face politică trebuie să fie îmbrăţişat de toţi actorii politici, dar mai ales de către actuala majoritate parlamentară. Pentru a lucra însă împreună în interesul românilor, pentru a face un Parlament cu adevărat puternic, trebuie să renunţăm cu toţii, aşa cum puncta şi preşedintele Klaus Iohannis, la acţiuni şi interese electorale de conjunctură.

Din păcate, parcursul unor legi, chiar în cadrul actualei sesiuni parlamentare, este parazitat mai degrabă de interese electorale, ceea ce determină un drum legislativ sinuos, marcat în dese rânduri de dispute. De exemplu, populismul şi electoralismul îi determină pe liderii PSD, dar şi pe Victor Ponta să afirme public că doresc reformarea legislaţiei electorale, dar în fapt, din cauza propriilor interese politice meschine, să blocheze pur şi simplu activitatea Comisiei de Cod electoral. Dacă PSD doreşte să facă dovada faptului că s-a vindecat de populism, nu are decât să o arate în Parlament. Ceea ce vedem este veşnica strategie de tergiversare şi blocare a activităţii Legislativului.

România trebuie să profite la maximum de resetarea politică decisă prin votul din 16 noiembrie 2014, iar activitatea legislativului să se reflecte în acte normative care să răspundă în mod real nevoilor întregii societăţi, acum când avem cu adevărat şansa unei relaţii corecte preşedinte-parlament.