Parliamentary debates

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Avangarda reformelor economice româneşti în plină recesiune economică globală"

Reformele economice implementate de Guvernul României de-a lungul anului 2010, respectiv în prima jumătate a anului 2011, au reprezentat adevărate mecanisme ale menţinerii echilibrului macroeconomic într-o vreme de recesiune economică globală.

Este adevărat că preţul măsurilor de austeritate este foarte mare în rândul populaţiei majoritare, dar efectele pe termen mediu şi lung vor dezvălui o politică socială, economică şi monetară echilibrată şi sustenabilă în viitor.

Din acest punct de vedere, avangarda reformelor economice româneşti în plină recesiune economică globală, confruntă guvernele ţărilor europene în constrângerea lor de a aplica măsuri de austeritate similare, pentru a recupera deficitul bugetar şi a impune o politică financiară echilibrată.

Cu titlu de exemplu, unele state europene au modificat legea fundamentală, limitând deficitele bugetare prin Constituţie. Este vorba de Italia, care îşi propune să atingă un buget echilibrat până în 2013. Germania admite un buget maxim de 0,35% din PIB şi impune bugete echilibrate la nivelul landurilor. Spania propune plafoane diferenţiate pentru deficitul structural, de 0,26% la nivel central şi de 0,14% la nivel regional, în timp ce nu se mai face nicio concesie la echilibrul bugetelor locale.

Pericolele sistemice ale economiilor europene sunt prevenite prin adoptarea unor măsuri de austeritate concrete, care la prima vedere pot afecta fluiditatea economiei globale, dar în perspectivă, reprezintă politici de consolidare a reţelelor financiare.

Astfel, majoritatea ţărilor europene operează ajustări importante în sectorul bugetar, fie prin reducerea sau îngheţarea salariilor, fie prin reducerea numărului de salariaţi. Cinci state europene au redus salariile din sectorul public. De exemplu, Grecia diminuează cu 15% salariile bugetarilor şi cu 30% pe cele ale angajaţilor din companiile de stat. Un număr de şase state europene au îngheţat salariile personalului din sectorul public. Redimensionarea aparatului bugetar, prin reducerea personalului, a fost o măsură care s-a impus în 11 state europene.

În privinţa pensiilor şi asigurări sociale, Grecia şi Irlanda, spre exemplu, au decis să reducă în acest an pensiile pentru a-şi diminua cheltuielile. Problemele demografice şi presiunea asupra bugetelor de pensii au determinat opt state europene să crească vârsta de pensionare. În Cehia, vârsta de pensionare creşte gradual până la 73 ani pentru persoanele născute începând cu anul 2012.

Mai mult, o serie de state europene au recurs şi la reducerea altor cheltuieli publice, dincolo de măsurile clasice ale echilibrării bugetelor de stat. Astfel, ţări dezvoltate economic, ca Danemarca a închis circa 200 de şcoli din cele 1700 existente la începerea anului şcolar, elevii respectivi fiind preluaţi de unităţile din localităţile vecine. Sistemul de asistenţă socială din Olanda se reorganizează: dosarele celor 1,2 mil. olandezi beneficiari ai unor forme de ajutoare sociale vor fi reevaluate.

Pe de altă parte, Cehia şi Italia au decis să impoziteze pensiile, iar guvernul ungar impune impozitarea suplimentară a veniturilor cumulate de la stat, obţinute în afara postului de bază şi chiar a crescut TVA-ul la 25%, atingând astfel nivelul maxim acceptat în Uniunea Europeană.

aceste exemple au menirea de a releva încă o dată faptul că reformele economice şi sociale implementate de Guvernul României, încă de acum un an de zile în urmă, se înscriu într-o logică a politicilor de echilibru macroeconomic la nivel european, prevalând stabilitatea economică şi socială a României pe termen mediu şi lung.