Parliamentary debates

Domnul Marian Enache:

"Ziua naţională a României"

Prima aniversare postdecembristă a Zilei naţionale s-a desfăşurat la 1 Decembrie 1990, în cetatea Marii Uniri, Alba Iulia, într-un cadru care a reconstituit atmosfera de la 1 decembrie 1918. La marea adunare populară au rostit discursuri preşedintele României, Ion Iliescu, preşedintele Senatului, Alexandru Bârlădeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Dan Marţian, primul-ministru, Petre Roman, Corneliu Coposu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, Radu Câmpeanu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Sergiu Cunescu, preşedintele Partidului Social-Democrat Român, Szöcs Géza, secretarul general al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, înalţi reprezentanţi ai cultelor.

Am avut, atunci, onoarea de a fi desemnat să dau citire textului Declaraţiei solemne a Parlamentului României, în faţa celor peste două sute de mii de români participanţi la adunarea populară de celebrare a Zilei naţionale, veniţi din toate judeţele ţării.

Primul Parlament al României, ales liber şi democratic la 20 mai 1990, adoptase în iulie 1990, legea prin care ziua de 1 decembrie a fost declarată zi naţională a României.

Articolul 12 alin. (2) din Constituţia României din anul 1991 a statuat că "Ziua naţională a României este 1 Decembrie".

După ce Basarabia (la 27 martie 1918) şi Bucovina (la 28 noiembrie 1918) s-au unit cu România, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a decis desăvârşirea statului naţional unitar român, prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Au fost prezenţi 1.228 deputaţi şi delegaţi oficiali, cei cinci episcopi, patru vicari, zece delegaţi ai consistoriilor ortodoxe şi ai capitlurilor greco-catolice, 129 protopopi, precum şi o sută de mii de români veniţi din toate părţile unde se vorbea limba română. Astăzi, să ne amintim de măreţia acelui moment şi să încercăm să ne ridicăm la înălţimea lui.

Să acordăm mai mult respect istoriei noastre naţionale şi Zilei naţionale. Să renunţăm la unele inerţii şi tendinţe cosmopolite, să nu ne fie ruşine că suntem români, aşa cum, din păcate, auzim tot mai des în mass-media. Să rămânem patrioţi, păstrându-ne identitatea noastră românească în cadrul familiei mari europene la care am aderat în urmă cu şapte ani.