Parliamentary debates

Doamna Raluca Turcan:

"Statul ar trebui să-şi regândească strategia de educaţie şi formare profesională. Educaţia este o prioritate naţională şi merită o finanţare corectă."

În România nu avem o strategie pentru institutele de cercetare. Acestea au dispărut, iar pentru a creşte alte institute şi echipe de cercetare şi inovare avem nevoie de minim 10 ani. Nu putem coagula o echipă de cercetare competitivă şi care să producă inovare pe piaţa internaţională în două zile.

Este necesară elaborarea de urgenţă a unei strategii guvernamentale privind dezvoltarea pe termen mediu şi lung a învăţământului superior românesc care să includă prevederi clare privind dezvoltarea resursei umane, diferenţierea ofertelor educaţionale, finanţarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare.

Conform ultimului studiu al ManpowerGroup, angajatorii din România găsesc cu greu personal potrivit pentru posturile de meseriaşi calificaţi, ingineri, reprezentanţi de vânzări, manageri de proiect sau directori IT, 40% dintre aceştia având dificultăţi la ocuparea posturilor vacante. Candidaţii au un vizibil "deficit de talent", adică nu sunt pregătiţi pentru piaţa muncii.

54% dintre angajatorii din România au declarat că principalul motiv pentru care întâmpină dificultăţi în găsirea ofertei de muncă potrivite este lipsa competenţelor profesionale specifice, tehnice, iar 35% dintre angajatori identifică un obstacol în lipsa calificărilor şi certificărilor necesare.

Aici ar trebui să depună eforturi atât statul, cât şi mediul privat de a micşora această cifră. Acest deficit de competenţe influenţează în mod direct productivitatea şi competitivitatea economiei naţionale.

40% dintre angajatori spun că acest deficit de competenţe (de talente) afectează firmele în a-şi deservi clienţii. Acest fapt generează fluctuaţii de personal (38%) şi un efect negativ asupra creativităţii şi invenţiei în organizaţie (28%).

Aşa cum spuneam mai devreme, statul ar trebui să-şi regândească strategia de educaţie şi formare profesională în aşa fel încât să fie satisfăcute şi cerinţele pieţei. Nu ne mai putem permite să scoatem de pe băncile şcolii şomeri. Cel mai grav lucru este că problemele încep încă din şcoala generală şi liceu.

Am văzut că unul din doi liceeni nu este capabil să obţină note de trecere la examene, dar nu am văzut soluţii concrete pentru a corecta acest fapt.

Sistemul ar trebui regândit în profunzime. Iar pentru aceasta trebuie să cădem de acord că educaţia este o prioritate naţională şi merită o finanţare corectă. Noi am propus minim 5% din PIB, prin Constituţie, pentru educaţie. Am făcut această propunere pentru a nu putea fi încălcat principiul finanţării constante şi corecte a educaţiei ori de câte ori se vor schimba taberele politice la Palatul Victoria.

Avem nevoie de un curriculum corelat cu noile realităţi, cu nevoile reale ale pieţei muncii.

Avem nevoie de manuale adaptate cerinţelor de studiu la nivel internaţional.

Avem nevoie de consiliere şi coordonare a elevilor încă din clasele primare, pentru a-i îndruma către o şcoală cu profil profesional sau teoretic.

Avem nevoie de şcoli profesionale şi teoretice puternice şi competitive pe piaţa muncii.

Avem nevoie de profesori bine pregătiţi - masteratul didactic era una dintre soluţiile PDL pe care PSD a îngropat-o.

Avem nevoie de un sistem de evaluare credibil, unitar şi obiectiv.

Avem nevoie de salarizare în funcţie de performanţe.

Universităţile nu sunt ierarhizate şi implicit finanţate după nişte criterii clare. Nu putem aloca bani după bunul plac al unora sau altora.

Şi în anul 2014 finanţarea de la buget a universităţilor este mult sub nevoile acestora, accentuându-se decalajul dintre calitatea ofertei educaţionale şi nevoile pieţei. Mai mult, în ultimii ani, veniturile universităţilor au scăzut dramatic, datorat şi numărului tot mai mic de studenţi cu taxă. În 2013, fondurile europene la care au avut acces universităţile au scăzut substanţial, în condiţiile în care nici sumele avansate de acestea din veniturile proprii pentru implementarea proiectelor nu au fost în mare parte rambursate. Mai bine de 40% dintre universităţile publice sunt la limita supravieţuirii financiare, ca şi multe dintre universităţile private.

Economia bazată pe cunoaştere este principalul pilon al societăţii cunoaşterii. Cunoaşterea alături de informaţie reprezintă principalele forţe ale economiei moderne. Singura şansă pentru o creştere economică rapidă este o economie bazată pe cunoaştere, bazată pe educaţie şi formare profesională.