Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Ştefan Baban este invitat să ia cuvântul. Domnul Minică Boajă este în sală? Nu este în sală, se pregăteşte domnul Ioan Mocioi.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Câteva cuvinte despre "Cosmeticienii economiei româneşti". Pentru a justifica necesitatea existenţei instituţiei pe care o conduce ministrul Dezvoltării şi Prognozei s-a pus pe treabă şi a elaborat un document intitulat "Evoluţia economiei româneşti în anii 2001-2002", evoluţie care este prezentată într-un ton extrem de optimist, însă, printre rânduri, răzbate şi adevărata faţă a sărăciei româneşti şi a golurilor economiei. Fiecare fenomen economic negativ este cosmetizat, căutându-se cu totul altfel de o explicaţie decât cea reală.

Creşterea în continuare a nivelului stocului înregistrat în 2001 de 2,4% este pusă pe seama tendinţei de economisire şi nu ca urmare a faptului că produsele româneşti nu au piaţă de desfacere, ele îngroşând rândurile stocurilor. Creşterea cu 5,7% în anul 2001 a consumului final este pusă pe seama majorării desfacerilor de produse agroalimentare pe piaţa ţărănească, inclusiv autoconsumul, în timp ce comerţul cu amănuntul a stagnat.

Reducerea ponderii unor servicii care constituie indicator al nivelului de trai este explicată prin includerea lor în categoria jocurilor de noroc.

Creşterea producţiei industriale, per total, cu 8,2% este comentată ca un fenomen pozitiv de reabilitare a economiei româneşti, fără a explica scăderile înregistrate exact în ramurile de înaltă tehnologie, echipamentele, aparatele de radio, televiziune şi comunicaţii, industria mijloacelor de transport rutier etc.

Tot în acest document sunt incluse şi unele măsuri mediatizate, dar pentru aplicarea cărora, în final, banii s-au dovedit insuficienţi - acordarea facilităţilor la cumpărarea de tehnică agricolă din producţia internă, producătorii de tehnică agricolă aşteptând şi acum să primească diferenţa între preţul real şi cel la care şi-au vândut produsele.

Documentul examinează şi cauzele care au dus la rata inflaţiei de 30,3% în 2001. Fără îndoială, statul a fost principalul generator de inflaţie, având în vedere măririle de tarife la energie electrică, gaze şi încălzire centrală, la prestările de servicii în domeniul transporturilor. Cu toate acestea, ministerul vede ca principală cauză a inflaţiei influenţele condiţiilor climaterile nefavorabile şi abia pe ultimul loc ajustările preţurilor şi produselor aflate sub supraveghere.

Nici la capitolul "Previziuni", documentul nu este mai clar şi mai real. Astfel, agricultura se va dezvolta pe seama majorării ponderii sectorului creşterii animalelor.

Deficitul balanţei comerciale se va datora achiziţiilor tot mai însemnate de echipamente şi tehnologii performante, Autoturismele de teren oare fac parte din acest capitol? Creşterea numărului de salariaţi cu 1-2%, deşi scrisoarea de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional prevede cu totul altceva?

Nu ne mai mirăm atunci că datele înaintate de Ministerul Dezvoltării şi Prognozei nu sunt luate în calcul de oficialităţile FMI şi Băncii Mondiale. Ei nu au nevoie de cosmetizări, ci de date reale, ei nu au ca angajaţi cosmeticieni, ci adevăraţi profesionişti care sesizează inadvertenţele şi jongleriile economice. Rezultatul: cetăţeanul de rând citeşte datele publicate, crede şi speră că o va duce mai bine şi toate evenimentele cotidiene îi demonstrează contrariul. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.