Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Baban. Va urma domnul Napoleon Pop.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Intervenţia mea de astăzi este intitulată:

"Creditul ipotecar şi starea naţiunii".

Creditul ipotecar, formă recent apărută în România, de achiziţionare a unei locuinţe pentru tinerele familii în condiţii mai avantajoase şi mai puţin restricţionale, nu a avut un impact puternic asupra românilor.

Ideea fiecărui cetăţean al acestei ţări de a avea propria locuinţă este normală şi nu ar trebui să reprezinte un vis. Dar, de la a dori şi până la a reuşi achiziţionarea unei case, este un drum lung, drum îngreunat de accesul greu la finanţarea necesară acestei operaţiuni şi de nivelul scăzut al veniturilor populaţiei.

O dată cu stabilizarea macroeconomică şi creşterea P.I.B.-ului pentru al treilea an consecutiv, piaţa creditului ipotecar şi imobiliar s-a dezvoltat şi în România, înregistrându-se la sfârşitul anului trecut o creştere de 20% faţă de începutul aceluiaşi an, şi sunt şanse ca, în acest an, această creştere să fie şi mai mare, până una-alta fiind singura alternativă pentru construcţia de locuinţe prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

Şi, totuşi, şi pe această piaţă există numeroase impedimente care au determinat creşterea ei lentă, şi menţionez doar câteva dintre ele: nivelul ridicat al dobânzilor practicate de instituţiile de creditare, costul semnificativ al locuinţelor în raport cu nivelul redus al venitului mediu al populaţiei, avansul prea mare cerut de bănci, de 20-30%, condiţiile de rambursare impuse de bănci, nivelul ridicat al garanţiilor solicitate de instituţiile în drept, nivelul crescut al inflaţiei, cadrul legislativ precar pentru acest domeniu, lipsa unor facilităţi fiscale pentru această piaţă. Şi toate acestea în condiţiile specifice ale ţării noastre unde, în ultimii zece ani, construcţia de locuinţe sau locuinţele date în folosinţă au scăzut cu peste 70%, iar numărul celor care muncesc, adică populaţia activă, a scăzut rapid, atingând un prag descurajator şi în acelaşi timp periculos.

Sigur, dacă am privi statisticile, am descoperi cu uimire că vânzările-cumpărările de locuinţe au avut o evoluţie ascendentă an de an, în ultimii zece ani. Dacă, însă, vom analiza situaţia pentru fiecare caz, vom descoperi că marea majoritate a vânzărilor-cumpărărilor de locuinţe s-a datorat schimbării domiciliului din mediul urban în mediul rural sau că este vorba de oameni care şi-au vândut casele în care locuiau de zeci de ani pentru a se muta în case mai proaste şi cu mai puţini metri pătraţi, pentru a putea face faţă cheltuielilor de întreţinere pe perioada de iarnă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Creditul ipotecar reprezintă o salvare pentru tinerele familii ".. cu bani. De ce? Pentru că, la un calcul simplu, pentru achiziţionarea unui apartament de 200 de milioane de lei care, fie vorba între noi, nu reprezintă o locuinţă supraconfortabilă şi extravagant de dotată cu utilităţi, pentru o perioadă de rambursare de zece ani, titularii creditului trebuie să achite o rată lunară de peste 5 milioane de lei. Având în vedere că tinerele familii sunt la început de drum, au servicii care, indiferent dacă sunt la firme private sau ale statului, sunt plătite cu sume ce nu ajung pentru un trai decent, este o problemă foarte mare aceea de a reuşi să-şi obţină o locuinţă în acest fel. În aceste condiţii, unul dintre membrii familiei sacrifică confortul financiar şi tinereţea, preferând să aleagă munca în străinătate, indiferent cât de dură şi de înjositoare ar fi ea, dar având speranţa că, după trei sau cinci ani, se va putea întoarce în ţară pentru a-şi asigura confortul unei vieţi tihnite şi liniştite. Aceasta, în cazul în care s-ar mai întoarce...

Acesta este creditul ipotecar şi imobiliar. Aceasta este starea naţiunii.

Nu este necesară sau suficientă numai o bună intenţie pentru a asigura cetăţenilor acestei ţări o viaţă mai bună şi mai liniştită. Eforturile care au fost făcute până acum trebuie continuate pentru ca tinerii acestei ţări să dorească să rămână aici, să-şi întemeieze o familie, să aibă un acoperiş asupra capului şi, nu în ultimul rând, să simtă că cineva se mai gândeşte şi la ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.