Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Emil Rus văd că nu mai e în sală. Atunci, îl rog pe domnul Mardari să ia cuvântul şi va urma doamna Liana Naum.

Domnii deputaţi Ioan Miclea, Ioan Sonea şi Gheorghe Dinu au depus la secretariat. Şi domnul Marius Iriza, de asemenea, depune la secretariat.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul: "Libertatea de exprimare în pericol".

În 3 decembrie, anul curent, seara, ziaristul Ino Ardelean a fost bătut cu sălbăticie în zona centrală a Timişoarei. După două zile, vineri, 5 decembrie, peste 150 de jurnalişti au fost prezenţi la un marş de protest.

Fiind împotriva violenţelor de orice fel, am participat şi eu la această manifestare, ca simplu timişorean, cu atât mai mult cu cât îl cunosc pe domnul Ino Ardelean de câţiva ani buni. Dânsul face parte din generaţia tinerilor ziarişti care au început să activeze şi să se afirme după anul 1990. Prin articolele sale, a deranjat în special puterea şi clientela sa, indiferent dacă a fost vorba de P.D.S.R., C.D.R., respectiv P.S.D. în prezent.

Manifestanţii au trecut pe la cele două sedii ale P.S.D. Timiş, dar şi pe la prefectură, protestând prin aruncarea de pixuri rupte la intrare, lăsând astfel să se înţeleagă pe cine îi consideră vinovaţi de cele întâmplate.

Nu există probe care să incrimineze partidul aflat la putere în legătură cu agresarea fizică la care a fost supus ziaristul Ino Ardelean. Cu toate acestea, trebuie precizat că numai în acest an, sub guvernarea P.S.D., în România, au fost agresaţi peste zece ziarişti, ajungându-se cu această practică şi în Timişoara, primul oraş liber după decembrie 1989.

Corecţiile au fost aplicate în special celor care au criticat puterea. Ce au făcut autorităţile conduse de P.S.D. pentru a diminua acest fenomen care afectează grav şi pune în pericol libertatea de exprimare? Răspunsul este unul singur: foarte puţin. Forţa poliţiei, a serviciului de pază şi a jandarmeriei se constată numai atunci când se asigură protecţia mai marilor zilei în timpul vizitelor oficiale de tip ceauşist.

Se uită faptul că sumele necesare funcţionării acestor instituţii provin în cea mai mare parte de la cetăţenii de rând, fără ca ei să poată beneficia şi de serviciile pe care le plătesc. Cum se lasă seara aproape că nu mai vezi poliţişti nici măcar în zonele centrale ale localităţilor. Ai impresia că forţele de ordine se retrag pentru a lăsa câmp liber infractorilor.

Când au loc însă mişcări de protest, greve, demonstraţii etc. rămâi impresionat de numărul mare al poliţiştilor, jandarmilor, al membrilor serviciilor secrete, precum şi de dotarea acestora. E un semnal evident că importantă este doar siguranţa regimului, protecţia fărădelegilor guvernanţilor.

Pe de altă parte, în judeţul Timiş, din partea liderilor P.S.D., se exercită sistematic presiuni asupra jurnaliştilor care vor să-şi facă meseria. Nu este nevoie decât să citeşti presa locală pentru a-ţi da seama de acest aspect. Un ziarist care scrie un articol pe baza unei documentări prealabile şi după o lună revine asupra cazului, schimbându-şi convingerile cu 180 de grade, este clar că a fost obligat, şantajat sau ameninţat să procedeze în acest mod.

Constaţi apoi că unii jurnalişti, după ce s-au remarcat în paginile unui ziar, prin critici la adresa puterii, dacă nu rămân şomeri, în cel mai fericit caz, îi regăseşti după ceva timp semnând articole în alb, chiar. Logica spune că au trebuit să plece datorită intervenţiei brutale, în forţă, a reprezentanţilor puterii locale.

Cu toţii am sperat în urmă cu 14 ani că am scăpat de dictatură şi că vom merge pe calea democraţiei. Nu poate fi vorba de aşa ceva atât timp cât libertatea de exprimare prevăzută de Constituţie este îngrădită prin diverse metode, mai mult sau mai puţin sesizabile de majoritatea cetăţenilor. Trist este că din această cauză, tot mai puţini ziarişti mai au curajul să spună lucrurilor pe nume. Deranjând diferite cercuri de interese, dacă nu rămân fără loc de muncă şi dacă nu sunt agresaţi fizic, se pot aştepta la procese în justiţie, unde se ştie că beneficiezi de exact atâta dreptate cât poţi să plăteşti.

Puterea trebuie să conştientizeze un adevăr simplu dar foarte important. Pentru asigurarea unui viitor democratic al României, ar fi binevenită o legislaţie care să protejeze pe formatorii de opinie şi pe slujitorii oneşti ai mass-media întrucât meseria de jurnalist nu poate fi exercitată decât în absenţa oricăror presiuni, ameninţări, şantaje sau agresiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.