|
Domnul Mircea Ifrim: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ne simţim obligaţi de a lua atitudine faţă de cele întâmplate în ultimul timp la Spitalul de psihiatrie pentru măsuri de siguranţă Poiana Mare - Dolj, considerând că această situaţie nu este singulară şi reprezintă o stare de fapt a multor spitale de boli cronice. Spitalul de psihiatrie pentru măsuri de siguranţă Poiana Mare se află actualmente în subordinea Ministerului Sănătăţii, fiind unitate sanitară unde sunt internaţi bolnavi psihici fără discernământ care au comis infracţiuni aflate sub incidenţa Codului penal art.114. Condiţiile insalubre de cazare, proastă alimentaţie şi lipsa medicamentelor au contribuit la decesul a 101 pacienţi internaţi în numai 14 luni, din care 17 au murit în ultimele două luni, ştiut fiind, aşa cum afirmă prestigioşi psihiatri, că nu se moare de boli psihice, ci se moare de condiţii insalubre în spital şi de alte boli asociate. Această stare de lucruri perpetuează, de fapt, ceea ce se întâmpla în spital înainte de 1989, când aici erau trimişi la reeducare dizidenţii politici. Situaţia gravă a acestui spital este în atenţia forurilor internaţionale, cum sunt Amnesty International şi Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Pedepselor. Aceste fapte au fost posibile datorită situaţiei că, în anul 2003, bugetul global a fost de 43 de miliarde la acest spital, 97% fiind asigurate prin contractul cu Casa de Asigurări Dolj, iar 2,2 de Ministerul Sănătăţii, condiţie în care, din 600 de persoane, cât trebuie să fie angajaţii acestui spital conform normativelor, sunt în jur de 300, din lipsă de salarii, iar, în aceste condiţii, medicaţia pentru un bolnav pe zi ajunge la maximum 18.000 de lei. Subliniez acest fapt, deoarece ne aflăm, de asemenea, într-un vid legislativ. Deşi Parlamentul a elaborat şi a făcut Legea sănătăţii mintale, după aproape 3 ani, încă nu există instrucţiuni de aplicare, făcând astfel legea inoperantă. Situaţia este de o gravitate excepţională, fiind de nivelul celei privind adopţiile, întrucât, de data aceasta, ne aflăm în condiţiile în care ne comportăm astfel faţă de aceşti bolnavi psihici care trebuie să aibă toate drepturile. Mă adresez domnului prim-ministru şi doamnei ministru a justiţiei, pentru a lua măsuri urgente privind această situaţie, întrucât ea va constitui, foarte curând, al doilea mare impediment, alături de adopţii, în integrarea noastră în Uniunea Europeană. Vă mulţumesc.
|