Parliamentary debates

Domnul Mircea Costache:

"Spre ordine, legalitate şi bunăstare, numai cu Vadim şi România Mare!"

La orizont, o nouă campanie electorală. Din nou, pe ecrane, filmul marii mistificări şi bulversări naţionale. Spectatorii, agresaţi de parada figurilor ciudate ale scenei politice româneşti, tac, înghit şi aşteaptă să-i trimită la coşul cu resturi menajere al Istoriei. După 15 ani de regres economic, de dezindustrializare forţată, de polarizare iraţională, de sărăcire galopantă a populaţiei, Ţara are din nou şansa redresării. Nu cu baliverne, nu cu prafuri electorale, nu cu baloane colorate şi muzici deşănţate, nu cu discursuri sforăitoare, nu cu dosirea averilor acumulate fraudulos în spatele soacrelor, nu cu bişniţari politici, nu cu paleative legislative, nu cu măsuri sociale amăgitoare, luate pe picior, ci cu programe concrete, cu oameni integri şi cu măsuri ferme. În viziunea liberalilor, politicile sociale frizează grotescul. După cum "combate" Mona Muscă sistemul de pensii, ajutoarele sociale şi dreptul muncii, te aştepţi ca din moment în moment să-i ţâşnească de sub coc o nouă şi grozavă idee liberală: reînfiinţarea sovromurilor şi trecerea la T.O.Z., la fostele întovărăşiri bolşevico-egalitariste. După proiectul noului Cod fiscal al "chinezului" Tănăsescu, ai crede că jungla capitalisto - p.s.d-istă va răsturna în capul românilor cornul abundenţei. Într-o ţară în care dările către bugetul statului sunt plătite numai de "proşti", inteligenţilor preluându-li-se arieratele prin ordonanţe de urgenţă, într-o vreme când până şi Banca Naţională prezintă Parlamentului un raport din care constaţi, cu stupefacţie, că are, la finele lui 2003, o "gaură" de 10.000 miliarde lei, totul pare pierdut. Feluritele gângănii politice ne agresează auzul cu cele mai năstruşnice promisiuni electorale, în timp ce aflăm sideraţi că se fură zeci de mii de miliarde lei din fondul sănătăţii, lăsând cetăţenii pradă bolilor şi suferinţei.

Nu vrea nimeni să lămurească felul cum s-au acumulat marile averi, cum s-au falsificat marile privatizări, cum se penetrează zilnic bugetul de liotele clientelare ale falşilor întreprinzători, câştigătorii tenebroşi ai tuturor licitaţiilor. Nu ne spune nimeni de ce plângem de mila cocostârcilor din Deltă, în timp ce frontiera de stat a fost violată în răspărul tuturor legilor naţionale şi internaţionale. Nu mai suntem stăpâni pe nimic. Până şi aurul de la Roşia Montană curge nestingherit în afară, spre aventurierii străini, înhăitaţi cu apatrizii guvernamentali.

Peste ruinele fumegânde ale dezastrului românesc se cască prăpastia scăpării de sub orice control, în timp ce Ministerul Controlului se năpusteşte cu toate forţele asupra mărarului din pieţe.

Peste această "Panoramă a Deşertăciunilor" un lucru se distinge clar: nevoia de ordine, de întronare a primatului legii, şi a relansării economice, pornind de la agricultură. Nădejdea celor mulţi se îndreaptă astăzi, firesc şi decisiv, spre PRM şi spre liderul său necontestat, Corneliu Vadim Tudor. Cu toate trucurile puse la cale pentru fraudarea alegerilor, cu toată vânzoleala menită să anestezieze dorinţa fierbinte de dreptate şi de echitate socială a românilor, un lucru devine din ce în ce mai clar. Numai aceia care au avut tăria de a se abţine de la tentaţiile înavuţirii pe seama umilinţei celor mulţi, numai cei care nu au guvernat niciodată şi, prin urmare, nu au participat la marele jaf postdecembrist, mai pot reînscrie Ţara pe orbita normalităţii.

Teama ciocoiului nou de ziua socotelilor este legitimă, dar vorba românului: "De ce ţi-e frică, până la urmă nu scapi". Ziua de 28 noiembrie va intra în Istorie, nu numai ca ziua de naştere a primului preşedinte creştin al României ci, în primul rând, ca ziua abolirii dictaturii cleptocraţiei, asupra poporului român. Prin urmare:

"Spre ordine, legalitate şi bunăstare, Numai cu Vadim şi România Mare"! Sus inima, români!