Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Invit la microfon pe domnul Kerekes Károly şi va urma domnul Sergiu Andon, care pentru a doua oară apare pe lista PRM-ului. O fi vreo premoniţie, nu ştiu, o greşeală tehnică.

Domnii parlamentari Mircea Ciopraga şi Eugen Gheorghe Nicolăescu au depus la secretariat.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică se referă la recalcularea pensiilor.

Guvernul, prin programul său, şi-a propus eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, insistând pentru urgentarea recalculării tuturor pensiilor aflate în plată, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

Obiectivul urmărit este ca pensionarii cu condiţii egale de pensionare, având aceeaşi evoluţie salarială, aceleaşi sporuri, aceleaşi contribuţii, aceleaşi stadii de cotizare - să aibă pensii egale. Însă recalculările - cu toate eforturile depuse - vor produce o serie de probleme.

În primul rând, acestea se datorează faptului că este vorba de un proces nemaiîntâlnit în practica noastră. Se preia un volum imens de informaţii pe perioade lungi de timp, vizând peste 4 milioane de pensionari, date care nu au fost niciodată introduse în calculator. Aceste date actualmente se regăsesc în carnetele de muncă sau alte documente, dar multe dintre ele - din cauza neînregistrării lor - urmează să fie obţinute doar pe măsura posibilităţilor. Datele sunt arhivate de zeci de ani, unele sunt păstrate în ordine, în condiţii relativ bune, altele, în schimb, sunt arhivate în condiţii necorespunzătoare sau chiar nu pot fi găsite deloc.

În acest proces de recalculare se lucrează cu un volum mare, foarte mare de dosare, ceea ce necesită suplimentarea personalului, care mai întâi trebuie să fie instruit în mod corespunzător. Se impune asigurarea necesarului de logistică - calculatoare şi spaţiu. Deci este un efort uriaş, cu costuri mari, dar recalculările trebuie făcute cu orice preţ şi în timpul anunţat.

Problemele însă nu sunt doar de natură organizatorică, ci şi de natură legislativă. Astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 1550/2004 se prevede că pentru perioadele în care nu sunt înregistrate în carnetul de muncă drepturile salariale, şi pensionarul nu poate prezenta acte doveditoare, se ia în calcul salariul minim brut pe economie în perioada respectivă. Aceste prevederi se bazează, de altfel, pe dispoziţiile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, fiind prevederi profund inechitabile, care trebuie să fie modificate urgent printr-o ordonanţă a Guvernului, în sensul ca în locul salariului minim pe economie să se ia în considerare cel puţin salariul minim pe economie a funcţiei înscrise în carnetul de muncă.

Trebuie să fim conştienţi de faptul că recalculările nu vor însemna majorări, ele reprezintă doar punerea pe bază etică a sistemului de pensii, în care toate pensiile vor fi calculate în acelaşi fel, indiferent de momentul pensionării.

Cu toate acestea, pentru o parte dintre pensionari recalculările vor aduce anumite creşteri, însă acestea nu înseamnă majorări.

În consecinţă se impune ca după terminarea procesului de recalculare să se facă urgent revizuirea generală a pensiilor minime şi medii în plată, realizarea unei corelări reale a pensiei minime cu cheltuieli reale prevăzute drept valoare a "coşului zilnic". Totodată se impune stabilirea valorii punctului de pensie mai aproape de maximul prevăzut de lege, prin care să se restabilească proporţia din anul 1990 a valorii pensiei medii faţă de salariul mediu pe economie.

Trebuie să fim conştienţi şi de faptul că aderarea ţării la Uniunea Europeană înseamnă printre altele şi costuri sociale mari, care vor fi greu de suportat, în mod deosebit de pensionari. Deci, se impune alinierea treptată a nivelului pensiilor la costurile ce vor exista la produse şi servicii după aderarea la Uniunea Europeană.

Practica de până acum a indexărilor trebuie să fie modificată. Indexarea pensiilor trebuie făcută nu la nivelul inflaţiei prognozate, ci la rata efectivă de creştere de preţuri şi tarife ale produselor şi serviciilor cele mai frecvent utilizate, deci la o valoare mai reală decât indicele ratei generale a inflaţiei luate în calcul.

Aceste măsuri menite să îmbunătăţească situaţia pensionarilor trebuie să fie întregite cu măsurile ce se impun în cadrul asigurărilor sociale de sănătate, precum şi în sistemul asistenţei sociale.

Fără aceste măsuri nu poate fi realizată îmbunătăţirea standardului de viaţă a persoanelor vârstnice, promisiune electorală şi totodată obiectiv cuprins în programul de guvernare.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.