Parliamentary debates

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De la PD nu mai e nimeni. De la Partidul România Mare am mulţi colegi înscrişi, după aceea am să dau drumul şi de la Partidul Conservator şi ne întoarcem la... Lista pe care mi-aţi pregătit-o astăzi este generoasă.

Domnul Baban are cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"O lume nebună, nebună, nebună..."

Vara acestui an a debutat în forţă, natura făcând legea în această ţară. Nici bine nu ne-au dezmierdat razele soarelui, că barierele cerului s-au rupt şi astfel Banatul a fost potopit de apă. Toată agoniseala de o viaţă a oamenilor a fost spulberată într-o clipă, aceştia reuşind, doar în ultimele clipe înainte de dezastru, să se salveze. Bucuria că au scăpat cu viaţă a fost umbrită în zilele următoare de nepăsarea autorităţilor, dar o rază de speranţă a apărut atunci când milioane de semeni, oameni de rând, au donat din multul sau puţinul lor pentru a le uşura suferinţa. Ce este mai dureros decât să vezi că două din trei principii de viaţă seculare, specifice românilor, să clădeşti o casă, să sădeşti un pom şi să naşti un copil, s-au spulberat într-o secundă şi mai ales nu poţi învinovăţi pe nimeni, poate doar nepăsarea şi iritarea conducătorilor, sau, mai grav, lăcomia celor puşi să-i ajute pe sinistraţi, pe cei care au pierdut totul şi care, culmea ironiei, au fost furaţi chiar de cei pe care i-au ales lideri de grup.

Şi pentru că natura, sau chiar Dumnezeu, a vrut să demonstreze că cele 10 procente din suprafaţa ţării inundate şi calamitate sunt în realitate mult mai mare decât în prognozele autorităţilor, lunile iulie şi august au fost adevărate luni capricioase, torentele, grindina şi ploile torenţiale şi abundente căzând pe suprafaţa întregii ţări. Nu a existat provincie istorică românească care să nu fie afectată de capriciile vremii anului 2005: din Bucovina în Oltenia şi din Crişana în Dobrogea, fenomene naturale nemaiîntâlnite în ultimii 30 de ani în ţara noastră s-au făcut cu prisosinţă simţite. Ce a rămas în urma lor? Morţi, sărăcie, lacrimi de durere şi neputinţă. Dar, totodată, au ieşit la iveală atât spiritul de întrajutorare, de omenie a românilor, dar şi dorinţa de furt, acaparare din ajutoarele trimise în zonele sinistrate, într-un cuvânt neomenia celor care erau desemnaţi să-i ajute pe ceilalţi în cumpănă şi necaz.

Ce au demonstrat inundaţiile din această vară? Că românii nu şi-au vândut cu totul sufletul, că au fost mişcaţi de dramele celor năpăstuiţi, că au ales să doneze mult, puţin, dar să ajute, că au mulţumit lui Dumnezeu că ei au scăpat, dar au realizat totodată că aceste lucruri sunt un semnal pentru răutatea, egoismul şi indiferenţa noastră faţă de semeni, indiferent de situaţiile în care se află.

Ce-au mai demonstrat inundaţiile din această vară? Faptul că autorităţile nu au fost pregătite pentru asemenea fenomene, că nu au nici o legătură directă, contact strâns cu cei care i-au votat, că a fost mult mai uşor să dea vina pe ceea ce a fost înainte, decât să se pregătească din timp, conform avertizărilor, pentru catastrofele naturale ce erau anunţate. Orgoliile şi ambiţiile politice s-au manifestat pentru un pod, o şină de cale ferată sau o localitate vizitată când de preşedinte, când de premier. Oamenii, cu grijile şi necazurile lor, au fost lăsaţi la cheremul autorităţilor locale pline de interese şi ambiţii materiale, vorbe pompoase, rostite de oficialităţile aflate pentru o oră sau chiar mai puţin în mijlocul lor, neputând să le ţină de cald sau chiar de acoperiş deasupra capului pentru iarna ce va veni.

Vara aceasta ne-a adus şi o remaniere guvernamentală, două ministere fiind vizate în principal: cel de finanţe şi cel al sănătăţii. Incriminările care li s-au adus celor doi titulari, mai mult sau mai puţin voalat, sunt valabile de 15 ani încoace tuturor celor care s-au încumetat să conducă aceste domenii, şi asta nu aceştia nu sunt competenţi, ci doar pentru că într-o economie aflată într-o continuă tranziţie, care duduie doar în închipuirea unora decât în realitate, atât puţinii bani pentru cheltuielile curente, cât şi pentru asigurarea sănătăţii nu au cum să acopere nesaţul cerinţelor autohtone, mai ales în condiţiile în care fiecare guvern face câte un pas înapoi în aplicarea reformei economice. În concluzie, indiferent ce somitate din punct de vedere profesional va coordona activitatea acelor două ministere, atâta timp cât nu va avea sprijin politic real şi resurse financiare suficiente, nu va face faţă provocărilor impuse de economia autohtonă.

Cu ce ne-a mai incitat vara aceasta? Cu un circ politic, datorat foamei de putere, dar şi orgoliilor şi ambiţiilor individuale sau de grup ale actualei guvernări care, în loc să fie preocupate de termenele limită impuse de Uniunea Europeană, pentru ca România să adere la această entitate, de bunăstarea poporului şi de aplicarea platformelor politice cu care au defilat în campania electorală, au găsit de cuviinţă că singura explicaţie plauzibilă pentru care nu pot aplica proiectele propuse în noiembrie 2004 o reprezintă conducerea puterii legislative din această ţară, adică a Senatului şi a Camerei Deputaţilor.

În loc să fie preocupaţi de aplicarea reformelor economice, a fost mult mai uşor să dea vina pe opoziţie. Şi asta în condiţiile în care timp de 8 luni, acţiunile guvernului pot fi numărate pe degete, mulţi comentatori politici apreciind că nu poţi critica acest guvern, pentru că în afară de scandaluri politice nu s-a remarcat prin nimic.

Vara aceasta a demonstrat unitatea cetăţenilor de rând, dezbinarea şi indiferenţa clasei politice, lehamitea care cuprinde românul, atât cel din ţară, cât şi cel plecat în străinătate. Încă o vară pierdută în lupta contra cronometru pentru aderarea la Uniunea Europeană. Dar poate am avut nevoie de aceste pierderi, pentru că s-a demonstrat că nu avem de ce să facem parte din elita statelor europene pentru că nu merităm. De ce? Pentru că interesul personal a fost primordial faţă de cel pentru populaţie, iar europenii nu pot accepta că la egalitate cu ei să fie doar 10 - 20% din populaţia unei ţări, în timp ce marea majoritate să fie tratată cu indiferenţă şi nepăsare.

Dacă doriţi să învăţaţi ceva din toate acestea, este spre binele dumneavoastră, domnilor guvernanţi. Dacă nu, sunt sigur că vă veţi aduce aminte de toate acestea la următoarele alegeri, fie ele anticipate sau de drept.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.