Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Garda Dezideriu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Blocarea procesului de retrocedare a bunurilor ilegal confiscate şi naţionalizate de regimul comunist de către comisiile locale şi judeţene de fond funciar sunt lucruri cu care ne-am obişnuit în ultimii ani. Falsificarea cărţilor funciare, furturi de documente din arhivele ocoalelor silvice de stat privind tabelul nominal al proprietarilor privaţi, ale căror păduri erau administrat de către ocoale de stat înaintea anului 1948, sunt fenomene pentru care nimeni nu poate fi tras la răspundere datorită nerespectării legislaţiei în vigoare.

Cetăţenilor cărora ar trebui să li se retrocedeze pădurea sunt împroprietăriţi cu cioate. Pădurile composesoratelor sunt însuşite de primării, formă de proprietate inexistentă înaintea anului 1948. Pentru aceste ilegalităţi primarii, secretarii şi alţi membri ai comisiilor locale de fond funciar ar trebui să răspundă în faţa legii, însă ei sunt sprijiniţi de grupurile de interese care nu au alt scop decât îmbogăţirea pe cale ilicită şi deposedarea omului de rând de avuţia care le revine conform legilor de retrocedare. Garantul legalităţii ar trebui să fie prefectul sau instituţia prefecturii care, în loc să impună respectarea legilor comisiilor judeţene, deseori intervine la organele de justiţie pentru susţinerea ilegalităţilor comise de primari şi comisiile locale de fond funciar.

Aveam impresia intervenţiei prefecturii şi în cazul procesului între comunitatea din Remetea şi primarul comunei cu privire la retrocedarea pădurii Alkoza din zona teritorial-administrativă a localităţilor Topliţa şi Borsec. Avocatul composesorilor nu era ascultat, mai mult în timpul prezentării cazului tot timpul i s -a atras atenţia din partea judecătorilor să scurteze pledoaria pentru că sunt foarte multe procese pe rol.

Intervenţia cea mai dură a prefecturii o putem constata din adresa nr.5884 din 04 septembrie 2006 trimisă doamnei preşedinte a Tribunalului Harghita de către prefectul judeţului, Constantin Strujan. În cazul dosarului nr.1595/2005 în precizarea sa domnul prefect afirma că "nulitatea poate fi invocată de primar, prefect... şi de alte persoanele care justifică un interes legitim". Apoi urmează textul din care reiese clar influenţarea justiţiei de către prefect: "Considerăm că tocmai acesta era punctul de plecare al soluţionării cauzei de către instanţă, întrucât aceasta trebuia să stabilească interesul legitim al intimatelor-reclamante de a solicita nulitatea titlului de proprietate atacat pe baza certificatului de moştenitor mai sus prevăzut".

Justiţia însă, în acest caz, nu s-a mai lăsat influenţată şi prin decizia civilă nr.563/ din 19 octombrie 2006 şi a respins recursul comisiei locale şi judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate din Gheorgheni.

Domnul prefect însă, în loc să intervină pe lângă Tribunalul Harghita, în acest caz trebuia să impună aplicarea Hotărârii nr.7/2000 a comisiei judeţene, pe care l-a obstrucţionat comisia locală de fond funciar, şi trebuia să analizeze infracţiunea privind punerea în posesie cu păduri a celor opt cetăţeni care anterior naţionalizării erau proprietari de păşuni şi fâneţe, precum şi faptul că punerea în posesie efectivă a celor opt cetăţeni de către comisia locală era anterioară validării de către comisia judeţeană.

Dina cest caz reiese clar că Prefectura judeţului Harghita, în loc să pedepsească, conform legii, pe infractori, protejează pe aceştia.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.