Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Urma domnul Costică Macaleţi din partea PSD-ului. Văd că a ieşit, v-aş ruga să-l invitaţi.

Până când vine domnul Macaleţi, domnul Costache Mircea din partea P.R.M.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte pentru cuvânt.

Se pare că elanul unor colegi care, până mai ieri, făceau coadă la microfon pentru a-şi exprima puncte de vedere referitoare la momentul pe care îl trăieşte ţara, în prag de referendum naţional, se pare că acest elan s-a cam diminuat vizibil şi asta înseamnă marele curaj al marilor bărbaţi politici care sunt în consonanţă cu decadentismul generalizat care caracterizează societatea românească. Le adresez colegilor mei îndemnul de a-şi încheia mandatul cu demnitate.

Eu o să spun câteva cuvinte, atât cât îmi veţi permite, despre vremurile de bejenie pe care le trăim. Nu ştiu cum vor consemna istoricii sau analiştii viitorului starea de lucruri din aceste vremi, pentru că nu ştiu cine şi cu ce-i va mânji la vremea aceea, ca să fixeze în timp legitimitatea perpetuării aberaţiei ori oportunitatea urmării dezmăţului decerebrat. Fapt este că sunt sfătuitori bine plătiţi ai celui temporar suspendat din funcţia de preşedinte, dar fatalmente definitiv suspendat de la realitatea naţională şi socială românească, şi de aceea consider că nimeni nu-i contestă talentul anarhistului iremediabil, care urlă acum prin pieţele marilor oraşe, de a minţi cu naturaleţe, cu aceeaşi naturaleţe cu care respiră şi de a promova instigări la violenţă din postura de mediator între instituţiile statului în care nu s-a simţit niciodată confortabil. Lucrul pe care ştie să-l facă cel mai bine respectivul este să-şi construiască mereu adversari din aceleaşi prototipuri umane şi din aceleaşi arhetipuri, precum acelea care îl înconjoară. Se luptă cu hoţii, înconjurat de hoţi, se luptă, zice el, cu corupţii, înconjurat de corupţi, el însuşi exponent de frunte al celor înzestraţi cu tupeul fără margini al jefuitorului care arată spre alţii, al hoţului care strigă "hoţii".

Iată câteva dintre delicatesele oferite azi observatorilor neutri ai fenomenului politic naţional. Iată cu ce-i momeşte promotorul "axei dezaxatului" pe susţinătorii săi plimbaţi cu autocarele de la Constanţa la Iaşi şi de la Bucureşti la Cluj ,cu scopul de a induce cetăţenilor ideea marii susţineri, chipurile, de care s-ar bucura "etilicul agresiv".

El le spune, printre altele, concetăţenilor că cei 322 care au avut, unii, poate, interesul, alţii, curajul şi patriotismul de a i se opune, că au nici mai mult, nici mai puţin decât ca religie furtul. N-o să avem niciodată timp destul să demonstrăm că un descreierat beţiv şi afemeiat, hoţ şi prăduitor, putred de bogat, de corupt şi de vicios, nu are dreptul moral să spună că unul ca mine, de exemplu, fără averi, fără conturi, fără maşini, reprezentant al celui mai dur segment social al dezmoşteniţilor, tâlhăriţi şi umiliţi de piraţii economiei de junglă, are ca religie furtul. Sau este un oligarh al tranziţiei. Pentru această insolenţă, vă rog să-i urmăriţi destinul şi să-l compătimiţi. Domnul nu bate cu parul.

El îi trimite pe cei 322 care au îndrăznit să i se opună, să coboare în subteran cu lămpaşele şi se crede spiritual. Spiritual, fără să fi citit în viaţa lui altceva decât etichete de pe sticle de băuturi.

Cu alte cuvinte, mă trimite şi pe mine în subteran. Eu, în contrapartidă, o să-l trimit în altă parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg.