Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Lucian Băluţ, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregăteşte domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule coleg, microfonul vă aparţine trei minute.

Domnul Lucian Băluţ:

Mulţumesc, mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezenta declaraţie politică poartă numele de "Implicarea comunităţilor locale în administrarea plajelor şi falezelor Mării Negre - deziderat major al managementului integrat al zonei costiere".

Vreau să menţionez că această declaraţie politică are trei autori. Evident, eu sunt unul dintre cei care au semnat această declaraţie politică, dar există şi domnul Alexandru Mazăre şi domnul Eduard Martin.

Permiteţi-mi să încep declaraţia politică cu câteva consideraţii generale.

Conceptul de "Management integrat al zonei costiere" (Integrated Coastal Zone Management) a fost pentru prima oară formulat la summit-ul din 1992 de la Rio de Janeiro. Preluat de Comisia Europeană, aceasta a dezvoltat conceptul, identificând, în perioada 1996-1999, măsuri pentru a remedia deteriorarea continuă a mediului, precum şi a resurselor socio-economice şi culturale.

În principiu, acest concept nu reprezintă o politică, ci o strategie. Ea implică toate segmentele sociale, toate sectoarele economice şi toate nivelurile administrative.

Rolul administraţiilor locale este acela de a furniza informaţii referitore la condiţiile locale, dar şi de a reprezenta interesele entităţilor locale.

Rolul administraţiilor regionale constă în coordonarea iniţiativelor locale în timp ce administraţiile naţionale trebuie să dezvolte cadrul legal, pentru ca, în final, să se ajungă la un proces coerent de management integrat al zonei de coastă.

Prezenta declaraţie politică îşi propune să prezinte modul defectuos în care colaborează şi de fapt cooperează administraţiile locale, cele regionale, precum şi cea naţională, în problema managementului plajelor Mării Negre din România - componentă a cadrului general al "Managementul integrat al zonei costiere".

Să-mi permiteţi, vă rog, să fac câteva precizări istorice, un scurt istoric.

Până în 1996, plajele au fost administrate de către autorităţile publice din consiliile locale, neexistând niciun act normativ care să reglementeze administrarea plajelor. În anul 1997 şi anul 1998, plajele au fost administrate de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, prin Regia Autonomă "Apele Române". În prima parte a anului 1999, plajele turistice din judeţul Constanţa au fost administrate de către Consiliul Judeţean Constanţa, în baza H.G. nr.514 din 21 august 1998. Din septembrie 1999, plajele se află în administrarea Companiei Naţionale "Apele Române" S.A., în baza H.G. nr.711 din 2 septembrie 1999.

În anul 2002 (şi asta este partea interesantă) se înfiinţează "Administraţia Naţională Apele Române", prin reorganizarea Companiei Naţionale "Apele Române" S.A. Cu acest prilej, plajele trec în administrarea Direcţiei Apelor - Dobrogea Litoral.

Stadiul actual.

În conformitate cu art.136 alin.(3) din Constituţia României, plajele şi falezele mării teritoriale fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, iar potrivit alin.(4) al aceluiaşi articol, bunurile proprietate publică sunt inalienabile, dar pot fi date în administrare sau concesiune, în condiţiile legii.

Prevederi similare se pot găsi şi în constituţiile altor state. Concluzionând, se poate afirma că prevederile constituţionale respectă standardele europene în discuţie.

Deosebirea esenţială apare în modul efectiv de aplicare a acestor dispoziţii constituţionale. Astfel, analizând formele şi modalităţile de administrare a plajelor şi falezelor în România, comparativ cu situaţia existentă în această materie în Europa şi în lume, se poate constata faptul că, în cvasitotalitatea cazurilor, plajele şi falezele sunt administrate de către autorităţile publice locale, pe raza cărora sunt situate.

În România, administraţiile locale sau cele judeţene sunt practic excluse din acest proces. Interesant de observat: deşi plajele se află în administrarea "Administraţiei Naţionale Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral, furnizarea serviciilor publice de interes general, cum ar fi salvamar, posturi de prim ajutor, dezinsecţie etc., sunt furnizate de autorităţile publice locale, conform art.3 alin.(6), pct.18 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, republicată.

Situaţia prezentată a dus la deteriorarea imaginii turismului litoral românesc datorită:

1. polemicilor şi suspiciunilor legate de modul în care sunt administrate şi gestionate plajele turistice din România;
2. nemulţumirilor manifestate de turişti şi de principalii tur-operatori internaţionali cu privire la modul în care se realizează gospodărirea plajelor;
3. nenumăratelor proteste şi criticilor virulente venite din partea hotelierilor şi ai celorlalţi agenţi economici care activează în zona litoralului Mării Negre.

Soluţii posibile

Pornind de la actuala situaţie de fapt, din domeniul turismului litoral din România, şi având experienţa ultimilor ani în ceea ce priveşte administrarea deficitară a plajelor de către "Administraţia Naţională Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral, dar şi menţionând că:

1. activitatea turistică constituie una dintre cele mai importante surse de venituri pentru locuitorii oraşului Constanţa;
2. activitatea turistică reprezintă principala resursă economică pentru restul localităţilor riverane Mării Negre;
3. există suportul legal pentru desfăşurarea procesului de descentralizare, statuat la art.3 şi art.4 din Legea nr.195/2006 a descentralizării,

Considerăm că adoptarea unui proiect de lege privind administrarea plajelor şi falezelor Mării Negre de către administraţiile locale sau judeţene poate constitui soluţia aşteptată.

Menţionăm că, în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi cu H.G. nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, prezenta declaraţie politică ţine cont de:

• opiniile reprezentanţilor structurilor asociative din turism;
• opiniile reprezentanţilor administraţiilor publice locale din localităţile riverane Mării Negre, precum şi de
• opiniile exprimate de reprezentanţii societăţii civile.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg.