Parliamentary debates

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

"Urbanizarea şi sănătatea"

Tema propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii din anul 2010 se referă la relaţia dintre urbanizare şi sănătate. În acest an, tema aleasă este considerată prioritară pentru sănătatea publică, fiind selectată în urma recunoaşterii efectelor pe care urbanizarea le are atât asupra sănătăţii la nivel global, cât şi asupra fiecăruia dintre noi, individual.

În prezent, pe plan mondial, locuiesc în oraşe peste 3 miliarde de oameni, adică peste 50 % din populaţie. Se estimează că, până în anul 2030, 6 din 10 persoane vor locui la oraş, acest număr crescând la 7 din 10 până în anul 2050.

Pe parcursul istoriei umanităţii, dezvoltarea oraşelor a avut un rol pozitiv, fiind un factor de progres tehnologic, cultural, educaţional, care a condus la creşterea standardului de viaţă al locuitorilor. Efectele negative ale urbanizării au apărut odată cu explozia demografică, care a generat fenomene perturbatoare ale activităţii normale: şomajul, lipsa locuinţelor şi aglomerarea lor, lipsa hranei, poluarea etc. Oraşele au devenit o ameninţare pentru sănătatea locuitorilor lor, având o rată a mortalităţii generale mai mare decât aşezările rurale.

Starea de sănătate a locuitorilor din urban depinde de numeroşi factori, printre care infrastructura, accesul la serviciile sociale şi medicale, venitul, educaţia etc. Poluarea chimică şi fizică, poluarea sonoră, fumatul, influenţează negativ starea de sănătate a cetăţenilor. Se estimează că traficul urban, prin poluarea pe care o produce, ucide aproximativ 1,2 milioane de persoane anual în întreaga lume datorită afecţiunilor cardio-vasculare şi respiratorii. Poluarea industrială şi gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere, industriale şi a celor rezultate din activitatea medicală reprezintă alte surse de poluare care afectează grav biocenoza şi biotopul din ecosistemul urban.

Aglomerarea urbană, sărăcia, dislocarea culturală, izolarea, deteriorarea relaţiilor de familie, conduc la creşterea infracţionalităţii generale şi juvenile, abuzuri asupra copiilor şi femeilor, precum şi la teama pentru siguranţa cetăţeanului. Toate acestea, împreună cu creşterea consumului de alcool şi droguri, afectează negativ starea de sănătate, inclusiv sănătatea mintală a locuitorilor oraşelor.

Mediul urban descurajează activitatea fizică şi promovează consumul de hrană nesănătoasă de tip fast-food, care contribuie la creşterea riscului pentru o serie de afecţiuni cronice: obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, diabetul, osteoporoza şi diferite tipuri de cancer. Conform datelor OMS, aproximativ 70% din populaţia oraşelor consumă insuficiente fructe şi legume. Apar astfel probleme în ceea ce priveşte accesibilitatea, calitatea şi costurile pe termen lung ale îngrijirilor medicale.

OMS avertizează că un plan de urbanizare bine gândit poate contribui la siguranţa locuitorilor şi poate încuraja comportamentele sănătoase. Astfel, factorii de decizie pot să investească în zone dedicate sporturilor şi mişcării în aer liber, să vegheze la siguranţa alimentară şi să controleze respectarea legilor în vigoare privind fumatul şi traficul de droguri.

Se manifestă o nevoie urgentă de a promova un nou gen de urbanizare în strânsă legătură cu sănătatea publică şi cu creşterea siguranţei cetăţeanului. Urbanizarea trebuie să-şi propună îmbunătăţirea condiţiilor de trai în oraşe prin asigurarea accesului la servicii de bază (aprovizionare cu apă curentă, canalizare, colectarea deşeurilor etc.) a tuturor categoriilor sociale, cu înlăturarea diferenţelor dintre zonele centrale şi periferice. Se impune ca urbanizarea să acorde atenţie deosebită diferitelor categorii speciale de populaţie (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi), să asigure accesul neîngrădit la educaţie, locuri de muncă, servicii sociale şi viaţă publică.

Depinde numai de om şi de voinţa lui, măsura în care aceste obiective au şansa să fie atinse. În perioada 7-11 aprilie, OMS invită oraşele lumii să deschidă spaţii dedicate sănătăţii şi să interzică accesul autovehiculelor în anumite zone, care vor fi rezervate diverselor activităţi recreaţionale şi de agrement.

Cerem edililor oraşelor României să facă toate demersurile ca să ne putem bucura de Săptămâna sănătăţii urbane!