Parliamentary debates

Domnul Marin Anton:

"Tradiţia Pescuitului Dunărean - proiect finanţat din fonduri europene pentru susţinerea şi dezvoltarea acvaculturii"

În întreaga lume, acvacultura se dezvoltă rapid datorită acţiunii a doi factori importanţi: cererea în continuă creştere de peşte şi rezervele scăzute de peşte pentru consumul populaţiei. Pentru a evita greşelile făcute în agricultură, fermierii din domeniul acvaculturii trebuie să fie preocupaţi în mod egal de siguranţa mediului, viabilitatea economică şi socială.

Scopul acestei strategii dunărene este de a pune bazele unei dezvoltări într-o manieră durabilă a zonei pescăreşti cuprinse de FLAG-ul Giurgiu - Tradiţia Pescuitului Dunărean, astfel încât să se stopeze declinul sectorului pescăresc şi pentru reconversia socială a zonei. Prin valorificarea zonei pescăreşti, a produselor specifice, se dezvoltă activităţile tradiţionale legate de pescuit şi protejarea mediului ambiental.

Planul de Dezvoltare Locală Integrată a FLAG - ului Giurgiu - Tradiţia Pescuitului Dunărean încurajează factorii autorizaţi din zonă să participe şi să contribuie la îmbunătăţirea stării economiei şi a mediului, prin asumarea responsabilităţilor în procesul de implementare. Zona se caracterizează printr-o veche tradiţie a pescuitului, ce se datorează vecinătăţii cu fluviul Dunărea, dar şi a lacurilor si a bălţilor.

În ultimii ani, pescuitul a înregistrat un declin în zona noastră, mare parte din tradiţiile pescăreşti s-au pierdut, în prezent potenţialul piscicol fiind slab valorificat.

FLAG - Giurgiu - Tradiţia Pescuitului Dunărean a dezvoltat un set de măsuri prin care să se atingă dezvoltarea durabilă a zonei pescăreşti. Actualul proiect este unul de mare anvergură, care antrenează următorii factori: timp, resurse umane, financiare, tehnologice.

O asemenea strategie se poate realiza doar prin intermediul unui parteneriat având ca scop principal rezolvarea tuturor obiectivelor şi acţiunilor propuse, adică, în mod special, valorificarea potenţialului unui teritoriu de pe malul stâng al Dunării, în sudul judeţului Giurgiu.

În ceea ce priveşte localizarea FLAG-ului Giurgiu - Tradiţia Pescuitului Dunărean, acesta se întinde pe o distanţă de 72 km de-a lungul Dunării. Grupul situat în sudul judeţul Giurgiu cuprinde o zonă coerentă din punct de vedere geografic şi este compus în proporţie de 87,81% din populaţie rurală şi 12,19% populaţie urbană. Din punct de vedere al sectorului pescăresc, zona se caracterizează prin tradiţie a pescuitului, datorită vecinătăţii cu Dunărea, dar cu probleme, având în vedere faptul că în prezent populaţia se îndreaptă spre alte activităţi economice.

Pentru bălţile aflate în administrarea consiliilor locale, fondurile de reamenajare sunt nerambursabile în proporţie de 100%, iar pentru cele private, procentul de rambursare este cuprins între 60 şi 80%.

Proiectul are ca scop modernizarea bazinelor piscicole şi crearea de facilităţi pentru turismul piscicol, amenajarea bazinelor piscicole deja existente, în scopul obţinerii de producţie din acvacultură, realizarea de restaurante cu specific pescăresc, realizarea de puncte de colectare şi desfacere de peşte, amenajarea unor spaţii pentru servicii şi agrement pentru turişti, promovarea şi protejarea sectorului pescăresc, precum şi dobândirea de competenţe în asigurarea sustenabilităţii.

Pentru a rezista pe o piaţă cu competitivitate în creştere, devine foarte importantă calitatea peştelui, dar şi utilizarea produselor secundare rezultate din acvacultură. Fermierii europeni din piscicultura de apă dulce duc o bătălie pe două fronturi: pe de o parte, datorită extinderii procesului de globalizare, ei fiind forţaţi să intre în competiţie cu producători din ţări cu costuri de producţie mult mai reduse. Pe de cealaltă parte, aceştia trebuie să se conformeze cerinţelor stricte ale legislaţiei naţionale şi europene cu privire la calitatea produsului, mediului înconjurător şi sănătatea populaţiei.

Acest proiect se subscrie industriei europene de acvacultură de apă dulce.

Succesul acvaculturii europene de apă dulce depinde în mare măsură de abilităţile fermierului de a face faţă acestor provocări.