Parliamentary debates

Domnul Ion Stan:

«Legea "Boc" a pensiilor unitare, o colecţie de aberaţii anticonstituţionale şi de atentate la drepturile cetăţenilor şi împotriva statului de drept»

Legea "Boc" a pensiilor unitare este o diversiune monstruoasă, menită a ascunde îngheţarea şi scăderea drastică a puterii de cumpărare a tuturor pensiilor, urmând ca aceste efecte dramatice să fie resimţite de marea masă a persoanelor cu pensii sub medie.

Este regretabil şi dureros cum Partidul Democrat Liberal a înţeles să scoată în faţă, ca pretext populist, categoriile de pensionari cu regim special, pentru a orchestra o redirecţionare a aşa-ziselor economii către găurile negre ale unei administraţii puternic corupte şi incompetente.

Primul-ministru şi ideologii săi cunosc că regimul pensiilor militare este, teoretic şi practic, intangibil, dar, cu toate acestea, au orchestrat diversiunea, pentru a abate atenţia opiniei publice de la un fapt de circa 1,7 miliarde de euro anual, pe care guvernul scontează să le obţină pe seama necorelării punctului de pensie cu evoluţiile salariilor.

Ca să demonstrăm diversiunea, prezentăm, în cele ce urmează, argumentele pentru care regimul pensiilor militare nu poate fi asimilat sistemului public unic de pensii proiectat:

1. Sistemul pensiilor militare de stat este reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, lege organică adoptată de Parlamentul României, această lege respectă principiile generale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, exceptând situaţiile specifice sistemului militar.

Modul în care această lege reglementează sistemul pensiilor militare de stat, reflectă recunoaşterea şi recompensa acordată de statul român cadrelor militare, la sfârşit de carieră, pentru activitatea desfăşurată sub drapel, o activitate specială, pusă în slujba poporului român, destinată apărării suveranităţii şi independenţei statului român şi, mai nou, a securităţii europene şi euroatlantice, o activitate plină de riscuri grave şi responsabilităţi însemnate, grevată de o serie întreagă de privaţiuni specifice serviciului militar.

2. De la înfiinţarea sa şi până în prezent, sistemul pensiilor militare din România nu a fost niciodată un sistem contributiv, acesta fiind finanţat integral şi continuu de la bugetul de stat (art.5 alin.(2) din Legea nr.164/2001).

De la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, când au fost înfiinţate pensiile militare de stat şi până în zilele noastre, acestea nu au făcut parte dintr-un sistem contributiv de pensii, fiind finanţate integral şi permanent de la bugetul de stat (caracter tradiţional şi noncontributiv - vezi Decretul nr.141/1967, Decretul nr.214/1977, Legea nr.164/2001), astfel spus, în toată istoria sistemului pensiilor militare din România, nici cadrele militare şi nici sistemele din care acestea au făcut parte nu au plătit vreo contribuţie la fondul de pensii, cu excepţia contribuţiei la fondul pentru pensia suplimentară.

3.Sistemul pensiilor militare de stat, reglementat de Legea nr.164/2001 face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de directivele Comunităţii Europene

Potrivit concluziilor rezultate în cadrul reuniunii bilaterale desfăşurate la Bruxelles în ianuarie 2007, între experţii comunitari şi reprezentanţii instituţiilor naţionale din România, care gestionează sisteme speciale de securitate socială, inclusiv pensii, actualul sistem al pensiilor militare de stat face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva nr.86/378/EEC, amendată prin Directiva nr.97/96/EC, adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie. Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional sunt îndeplinite în totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din România, respectiv:

• această lege se referă la o categorie particulară de lucrători - cadrele militare, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
• acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar;
• pensia este calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului (ultima soldă a cadrului militar).

Aşadar, având în vedere că actuala lege a pensiilor militare de stat din România îndeplineşte adlitteram criteriile sistemelor ocupaţionale de pensii, intenţia actualului Guvern de a desfiinţa sistemul pensiilor militare de stat şi afilierea cadrelor militare la sistemul public de pensii (sistemele legale) contravine legislaţie europene privind sistemele de securitate socială. În toate statele membre NATO şi UE, sistemele de pensii militare sunt reglementate fie prin legi speciale, diferite de cele civile. Cuantumul pensiei militare de stat în statele membre NATO şi UE este de circa 70% din valoarea ultimei solde lunare brute acordate înainte de pensionare (media soldelor pe trei sau şase luni) indiferent de grad sau funcţie. De exemplu: Ungaria - 65% Olanda - 70%; Marea Britanie - 72,5%; Germania - 75%; S.U.A. - 75 %; Norvegia - 76%; Italia - 80%. în România pensia militară de stat reprezintă 60% din solda lunară brută din ultima lună de activitate (media soldelor pe ultimele şase luni) la care se adaugă procente suplimentare în funcţie de depăşirea vechimii standard în serviciu şi/sau condiţiile de muncă în care cadrele militare şi-au desfăşurat activitatea. Potrivit Tratatului de aderare la UE, în cadrul unei situaţii în care există neconcordanţă între prevederile legale naţionale şi cele europene, prevederile legislaţiei europene primează în raport cu legislaţia naţională.

4. Perioadele în care militarii au avut calitatea de cadru militar în activitate sau de funcţionar public cu statut special în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu pot fi asimilate stagiului de cotizare, în sensul celor prevăzute la art. 49 alin.(1) din proiectul legii sistemului unic de pensii.

Anii de vechime în serviciu în calitate de cadru militar în activitate sau de poliţist nu pot fi asimilaţi stagiului de cotizare, întrucât, în aceste perioade, deşi nu au contribuit la fondul de sigurări sociale, cadrele militare şi poliţiştii au realizat venituri care se iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiilor acestora. De asemenea, aceste perioade nu pot fi considerate nici stagii de cotizare în sensul celor prevăzute la art. 16 lit. b) din proiectul de lege, deoarece în aceste perioade cadrele militare şi poliţiştii au realizat venituri, dar nu au cotizat la fondul de asigurări sociale; considerăm că o astfel de abordare încalcă normele elementare de echitate socială, în sensul că, prin proiectul legii sistemului unic de pensii se alocă la fondul de asigurări sociale o categorie de cetăţeni care nu a contribuit la acest fond, respectiv pensionarii militari şi poliţiştii.

5. Un drept câştigat printr-o lege nu poate fi anulat sau diminuat printr-o altă lege.

Conform prevederilor art. 175 din proiectul de lege a sistemului unic de pensii, cuantumul pensiilor militare în plată se recalculează în baza punctajului mediu anual, urmând ca plata acestora să se facă în noul cuantum începând cu data încheierii procesului de recalculare. Menţionăm că o astfel de măsură este neconstituţională, întrucât un drept câştigat printr-o lege nu poate fi anulat sau diminuat printr-o altă lege. Astfel, potrivit art. 7 din Legea nr.164/2001, drepturile de pensie, stabilite în baza acestei legi, sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial. Asta înseamnă că pensiile aflate în plată, stabilite sau recalculate în baza Legii nr. 164/2001, nu pot fi diminuate sau anulate prin recalculare pe baza principiilor stabilite de legea unică a pensiilor.

6. Imposibilitatea stabilirii, în cadrul termenului general de prescripţie, a veniturilor realizate de cadrele militare sau de poliţişti a veniturilor care se iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiilor acestora, potrivit noii legi.

Este binecunoscut faptul că militarii nu au avut şi nu au carte de muncă în care să fie înscrise veniturile lunare şi sporurile realizate de către aceştia de-a lungul carierei. Soldele lunare realizate de cadrele militare sunt înscrise doar în statele lunare cu soldele militarilor.

În decursul carierei lor, militarii au fost mutaţi dintr-o unitate în alta sau dintr-o garnizoană în alta şi chiar dintr-un minister în altul (de exemplu: din Ministerul Apărării Naţionale în Ministerul de Interne sau Serviciul Român de Informaţii etc). De asemenea unele cadre militare erau încadrate într-o unitate fără serviciu financiar, astfel că acestea luau soldele de la altă unitate militară. În aceste condiţii, pentru a determina veniturile realizate de un cadru militar în decursul carierei sale, să spunem de 30 de ani, trebuie cunoscute unităţile în care acesta a lucrat şi apoi consultate 360 de state de solde care pot fi depozitate dispersat, pe unităţi în ce puţin 4 depozite de arhive (2 la Piteşti, unul la Ploieşti şi unul la Constanţa). Alte arhive cum ar fi la Ministerul de Interne sunt depozitate pe inspectorate sau centralizat, pe minister. Pe lângă toate acestea, conform legii, statele de solde se păstrează 50 de ani, astfel că pentru unele cadre militare unele din statele de solde au fost distruse.

Iată de ce afirmăm că este imposibil a determina, în termen de cinci luni, veniturile realizate de cadrele militare, necesare recalculării pensiilor conform prevederilor art. 175 din proiectul legii unitare a pensiilor. În aceste condiţii, cine va răspunde pentru neplata la timp a drepturilor de pensie recalculate? Ce pensii vor primi acei pensionari cărora nu li s-au determinat veniturile realizate? Pot aştepta pensionarii în vârstă de 70-90 de ani 2-3 ani sau mai mulţi să li se recalculeze pensia?

7. Sistemul militar are o ierarhie foarte bine stabilită, pe grade, iar gradele corespund unor funcţii riguros delimitate în ceea ce priveşte competenţele şi natura activităţii. Evoluţia în carieră se produce într-un sistem piramidal, cu blocaje de necesitate prevăzute la anumite niveluri de vârstă, fapt ce nu îngăduie o aliniere simplistă a acestora. Există, deci, o limită de vârstă în grad şi, de asemenea, există atribuţii ale unor funcţii care solicită un tip de efort fizic şi psihic cu limite de suportabilitate riguros testate.

8. Sistemul legislativ actual referitor la pensiile militarilor, ale poliţiştilor şi ale personalului din administraţia penitenciarelor (Legea nr.164/2001 şi Legea nr.179/2004), a fost elaborat în urma unui serios efort de cercetare, de documentare şi de analiză a fiecăreia dintre ocupaţiile amintite, precum şi de cunoaştere a legislaţiei privind pensiile militare în ţările membre NATO şi UE. În această perspectivă, continuarea tratării acestor acte normative ca "legi speciale", "legi de privilegii"etc, echivalează cu o deloc onorantă şi justificată contrapunere a literei şi spiritului Directivei Europene nr.86/378/EEC, modificată prin Directiva nr.97/96/EEC, care le încadrează, pe bună dreptate, în pilonul al doilea privitor la schemele ocupaţionale profesionale).

9. Sistemul public de pensii din Germania, elaborat pe principiul contributivităţii, care a fost luat ca model pentru Legea nr.19/2000, nu are nimic comun, nu include şi nu face nicio referire la pensiile militare, acestea fiind reglementate şi în alte ţări prin legi cu referire strictă la categoria militară şi ţinând cont de specificul vieţii şi carierei acesteia; marea majoritate a ţărilor membre NATO şi UE practică această îndreptăţită departajare.

Izvoarele istorice menţionează existenţa sistemului de pensii militare "încă din anii 1829-1830 când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia, cât şi în Moldova (primul regulament ostăşesc cuprindea principii pentru organizarea armatei şi în legătură cu "drepturile băneşti ale ofiţerilor, pensii şi socoteli bugetare"), de atunci, legislaţia în domeniul pensiilor militare s-a schimbat periodic prin emiterea unor acte normative care au reglementat acest sistem, printre care amintim: Decretul nr.360/22.08.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale ale militarilor de carieră; decretul nr. 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acordă ofiţerilor şi subofiţerilor; Decretul nr.141/1967 privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentară; Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat.

10. Recorelarea pensiilor militare în plată intră în contradicţie cu principiul contributivităţii, prevăzut în proiect la art.2 lit.c), conform căruia "fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale convenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite"; iar militarul nu este, în înţelesul art.3 alin.(1) din proiectul legii, nici asigurat în sistemul public de pensii şi nici contribuabil; recalcularea pensiilor militare în plată intră în contradicţie şi cu principiul obligativităţii (art.2 lit.b), potrivit căruia "persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări socialeexercitându-secorelativcuîndeplinirea obligaţiilor".

11. În temeiul prevederilor Legii nr.415/2002, orice măsură care vizează instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trebuie să aibă avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Includerea militarilor în proiectul de lege reprezintă, deci, prin abuzurile semnalate, un risc major la adresa securităţii naţionale a României, o sursă de posibile incidente de securitate provocate de încălcarea prevederilor legale cu privire la protecţia informaţiilor clasificate.

12. Includerea prevederilor referitoare la militari în proiect este în totală contradicţie cu ceea ce stabileşte art.35, cap.IV, din recenta Lege a salarizării unitare, trecută prin angajarea răspunderii Guvernului, şi unde este consemnat: "prevederile referitoare la calcularea, reţinerea şi virarea contribuţiilor pentru asigurări sociale de stat nu se aplică cadrelor militare în activitate..."

13. O eventuală recalculare a pensiilor militare de stat este, în practică, un lucru imposibil de înfăptuit. Căutările şi reconstituirile de documente ar fi foarte greu, dacă nu imposibil de realizat, deoarece operaţiunea ar viza circa 300.000 de mii de persoane, pe întinderea multor ani, volumul concret de muncă fiind enorm, cheltuielile imense, iar mişcările de oameni siliţi să-şi recapete, suportând adevărate traume, drepturile pe care le-au avut, greu de cuantificat, iese în evidenţă şi întrebarea de-a dreptul fără răspuns logic: cum să se inventeze o contribuţie care n-a existat?

În consecinţă: Prevederile referitoare din Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii reprezintă un grav atentat la securitatea naţională, la statutul României de ţară membră NATO, un afront al Guvernului României adus profesiei militare, o ştergere cu un burete de factură totalitară a unor decenii de sacrificii si privaţiuni cât sepoate de reale şidelesnedemonstrabile.

Ca urmare: Solicităm scoaterea din Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii a prevederilor referitoare la militari şi poliţişti şi păstrarea actualei legislaţii privind pensiile militarilor şi ale poliţiştilor.

În caz contrar, vom susţine toate formele de acţiune, juridică şi nu numai, pe plan intern şi internaţional, pentru a demonstra netemeinicia, imoralitatea, antiromânismul, caracterul anti-NATO şi anti-UE ale acestei diversiuni politice care, afectând pacea şi armonia socială, nici populistă nu poate fi numită.

Nu vom permite nicicum ca legislaţia actuală privind pensiile personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale României, o legislaţie adoptată la nivelul de concepţie şi funcţionalitate al standardelor NATO şi UE, să fie supusă unei astfel de "reprelucrări" şi "reajustări" pentru simpla spălare, în felul acesta, a obrazului unei guvernări incapabile să elaboreze şi să susţină adevăratele soluţii ale ieşirii din criză.