Parliamentary debates

Domnul Ioan Cupşa:

"9 mai: independenţă, libertate, europenism"

Printre atâtea sondaje, procente, avantaje şi dezavantaje, crize economice şi politice... avem datoria să nu ne uităm trecutul.

În data de 9 mai, poporul român aniversează trei momente marcante, de referinţă, ale istoriei moderne şi contemporane naţionale şi universale.

Aşadar, sunt bucuros că pot sublinia, în modul cel mai solemn, de la tribuna Camerei Deputaţilor, aceste momente importante ale istoriei noastre.

Într-o perioadă în care orice încercare a unei naţiuni oprimate de a ieşi de sub tutela Marilor Puteri era sortită eşecului, la 9 mai 1877 are loc Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, care proclamă independenţa de stat a României. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, declara în faţa Adunării, în numele guvernului, că "România doreşte să rupă legăturile cu Turcia", menţionând faptul că "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare... suntem o naţiune liberă şi independentă". Această declaraţie a reprezentat un model şi un imbold perpetuu pentru adevăraţii oameni politici ai României, în momentele cele mai grele ale istoriei noastre. Acest mesaj trebuie să constituie şi pe viitor un astfel de imbold, chiar şi în contextul unei Uniuni Europene din ce în ce mai puternică.

Un alt moment de referinţă al istoriei româneşti l-a constituit şi semnarea, la cartierul general sovietic din Berlin, la 9 mai 1945, a actului de capitulare necondiţionată a Germaniei, cu alte cuvinte sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. După o lungăşi sângeroasă conflagraţie mondială, începea o nouă eră, una a libertăţii pentru popoarele democratice. Dar această libertate a costat mult poporul român, pentru căacesta a căzut în chingile regimului comunist, care a subjugat România pentru prea mulţi ani.

Sperăm că atât omenirea, în general, cât şi naţiunea română, în particular, au învăţat că libertatea este scumpă, dar fără libertate nu poate exista progres.

Este momentul să ne aducem aminte, cu pioşenie, de jertfa ostaşilor români care au luptat în Războiul de Independenţă şi de sacrificiul soldaţilor noştri în cel de Al Doilea Război Mondial.

Dar, stimaţi colegi, procesul păstrării păcii trebuia continuat.

Astfel, la 9 mai 1950, omul de stat Robert Schuman, jurist eminent şi ministrul de externe al Franţei în perioada 1948-1952, rosteşte celebrul discurs prin care a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună"bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii". Acest plan, conceput în colaborare cu Jean Monnet, propunea exercitarea unui control comun asupra producţiei de cărbune şi oţel, materiile prime cele mai importante pentru industria armamentului. Schuman l-a informat pe cancelarul german Adenauer despre acest plan; acesta a recunoscut imediat şansa care i se oferea Europei de a trăi în pace şi a acceptat. Acest plan va sta, de fapt, la bazaComunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, precursoareaUniunii Europenede astăzi. La niciun an, guvernele Italiei, Belgiei, Luxemburgului şi Ţărilor de Jos au reacţionat şi ele pozitiv. Cele şase state au semnat acordul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, la Paris, la 1 aprilie 1951. Mai târziu, Consiliul European întrunit la Milano în anul 1985 a hotărât ca ziua de 9 mai să devinăZiua Europei.

Istoria Uniunii Europene a început printr-o iniţiativă de pace, transformată ulterior într-un demers de creştere a bunăstării cetăţenilor naţiunilor membre. Chiar dacă pe parcursul existenţei sale au existat unele momente tensionate cauzate, în principal, de probleme economice, de fiecare dată însă principiul europenismului a fost cel care a prevalat, fiecare stat membru al Uniunii Europene având de câştigat, chiar dacă a fost nevoie de anumite sacrificii de moment.

Ziua Europei este un prilej de a aduce un omagiu unei uniuni formate din 27 de ţări pentru care libertatea, statul de drept şi respectul faţă de cetăţeni sunt valori fundamentale. Este, totodată, o bună ocazie de a reflecta pe marginea realizărilor Uniunii Europene şi de a propune soluţii menite să îmbunătăţească viaţa tuturor europenilor. În calitatea mea de deputat, susţin că aceasta construcţie europeană este absolut necesară.

Uniunea Europeană trebuie să rămânăînsă o uniune de naţiuni în care fiecare popor, în această mare diversitate, să-şi păstreze identitatea culturală, politică, socială. Progresul economic are un rol primordial pentru fiecare stat membru şi, în vederea realizării lui, trebuie să existe o strânsă colaborare între toate statele.

Cu bucurie, dar şi cu deosebit respect faţă de înaintaşii noştri, putem afirma că România se poate mândri cu faptul că, pe 9 mai, aniversează o întreită sărbătoare: independenţa, libertatea şi Ziua Europei.

Stimaţi colegi, nu cred că greşesc dacă afirm că această zi simbol înseamnă: 9 mai independent, 9 mai liber şi 9 mai european.