Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Finanţare echitabilă pentru pădurile româneşti!"

Mă adresez dumneavoastră, dar mai ales Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dorind să subliniez importanţa finanţării corespunzătoare din FEADR în perioada 2014 - 2020 pentru sectorul forestier.

În condiţiile în care datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că pădurile din România se află în proprietate privată în procent de peste 50%, proprietarii de păduri se confruntă cu o multitudine de probleme cauzate de subfinanţare, supraimpozitare şi restricţii excesive în exercitarea dreptului de proprietate, pe fondul lipsei oricărui sprijin din partea statului - compensaţii, subvenţii, singura şansă pentru aceştia fiind banii europeni.

Din cele circa 778 milioane euro alocaţi sectorului forestier pentru perioada 2007-2013, până la finalul anului 2012 au fost contractate circa 222 milioane euro, reprezentând circa 28,5% rată de accesare. Slaba accesare a măsurilor forestiere nu reflectă lipsa nevoii de finanţare la nivelul sectorului, ci mai degrabă modul defectuos în care aceste măsuri au fost concepute şi ulterior promovate şi implementate, precum şi limitările impuse de prevederile regulamentului de dezvolare rurală de la acea dată.

În noul PNDR 2014-2020 este necesară suma de 3 miliarde de euro - alocare din FEADR pentru:

1. Accesibilizare prin proiectarea şi execuţia de drumuri forestiere

România se află cu mult sub media europeană din punct de vedere al densităţii reţelei de drumuri forestiere, având doar 6,4 m/ha, comparativ cu media europeană de 14 m/ha. Estimăm astfel că aproximativ 2 milioane ha de păduri sunt inaccesibile.

Măsura 125 "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii" a fost cea mai de succes măsură dedicată sectorului forestier, prin această măsură construindu-se un număr de 1.623 de km de drumuri forestiere şi contractându-se proiecte în valoare de 152 milioane de euro din 163 milioane de euro alocate sectorului forestier în cadrul măsurii.

Pentru 2007-2013 au fost peste 19 documente de completat şi mai multe rectificări aduse ghidului, iar regulamentul european pentru perioada 2014-2020 nu mai permite modificări de ghiduri.

Preţul unui km de drum forestier nou este estimat la 120.000 euro. Dintr-o alocare de circa 800 milioane de euro se vor efectua circa 6.600 km drumuri noi forestiere. Ceea ce ar duce la crearea a circa 7.000 - 15.000 de locuri de muncă pe o perioadă de 3 ani în zona rurală.

2. Împăduriri

Considerăm că dezvoltarea durabilă a fondului forestier naţional este direct dependentă de creşterea suprafeţei pădurilor, cu implicaţii majore asupra atenuării efectelor schimbărilor climatice.

Astfel, printre cele mai slab accesate măsuri din actualul PNDR a fost măsura "Prima împădurire a terenurilor agricole".

Din cele circa 229 milioane de euro alocate proiectelor de împăduriri, doar circa 3 milioane de euro au fost contractate. Printre principalele cauze care au condus la slaba accesare a măsurii amintim:

• sumele alocate pentru lucrările de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor nu au atins valorile utilizate în practica actuală pentru lucrări similare (de exemplu cele practicate de AFM), în condiţiile în care rata de sprijin pentru lucrările de înfiinţare acoperea doar 70% din costurile totale, diferenţa fiind necesar a fi acoperită de beneficiar din fonduri proprii;
• măsura s-a adresat deţinătorilor de terenuri agricole aflate în circuitul de producţie sau menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu, terenuri cu productivitate ridicată care, odată intrate în circuitul silvic, ar fi trebuit să urmeze un cadru strict de reglementare, astfel pierzând flexibilitatea deciziilor de administrare oferită de gestionarea terenului în circuit agricol.

Noile prevederi ale regulamentului de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014-2020 oferă un cadru mult mai atractiv pentru accesarea sprijinului comunitar pentru realizarea proiectelor de împăduriri. Astfel, în noul regulament toate categoriile de terenuri arabile sunt eligibile pentru împădurire, nu doar cele productive, iar rata de sprijin public a crescut de la 70% la 100%, oferind astfel posibilitatea accesării măsurii fără a fi necesar ca beneficiarul să contribuie financiar.

Preţul unui ha este estimat la 6.000 euro. Dintr-o alocare de circa 180 milioane de euro se vor împăduri circa 30.000 ha, ceea ce duce la crearea a 20.000 locuri de muncă sezoniere în zona rurală, pe perioada de aplicare a PNDR.

3. Corectare torenţi

Pe lângă protejarea terenurilor din fondul forestier, se asigură şi protecţia acumulărilor de apă ale localităţilor, a infrastructurii de transport rutier şi feroviar, a altor obiective de interes economic şi social, oferind simultan suportul necesar pentru refacerea echilibrului eco-hidrologic, prin consolidarea malurilor şi a versanţilor în bazinele hidrografice.

Lucrările privind corectarea torenţilor duc la reducerea riscului hidrologic, cu mare importanţă pentru producţia agricolă, la protejarea obiectivelor social-economice, a localităţilor, a solului şi stoparea aluviunilor. Acestea, ca şi costuri şi locuri de muncă, se asimilează sectorului de drumuri forestiere.

4. Plăţi compensatorii

Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, prevede acordarea de compensaţii pentru funcţia de protecţie a pădurilor, sume care se alocă din bugetul de stat anual.

Circa 53% din pădurile cuprinse în Fondul Forestier Naţional (FFN) îndeplinesc diverse funcţii speciale de protecţie, cum ar fi protecţia biodiversităţii, a solului şi a apei sau joacă un rol deosebit de important în atenuarea efectelor schimbărilor climatice. De asemenea, circa 41% din pădurile din FFN se află situate în zone Natura 2000. Ca şi în cazul compensării financiare a deţinătorilor de pajişti cu înaltă valoare naturală pentru serviciile publice oferite societăţii, este necesar ca şi deţinătorilor de terenuri forestiere să le fie recunoscute meritele pentru furnizarea de astfel de servicii şi să fie compensaţi financiar corespunzător.

5. Tehnologizare - modernizare

Creşterea valorii economice a pădurilor se realizează inclusiv la nivelul exploataţiei forestiere, prin investiţii în echipamente şi practici de recoltare cu impact redus asupra mediului şi cu un consum redus de resurse.

În ceea ce priveşte Măsura 122 - "Îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor", până la finele anului 2012 au fost contractate proiecte cu o valoare publică de circa 2,5 milioane de euro, reprezentând 1,8% din totalul de 135 milioane de euro alocaţi măsurii. Prima sesiune de depunere a proiectelor în cadrul acestei măsuri a avut loc foarte târziu, în primăvara anului 2012, fiind o măsură insuficient mediatizată la nivelul beneficiarilor şi astfel foarte greu de accesat.

Pentru investiţii in echipamente forestiere în cadrul Măsurii 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere" au fost alocate circa 150 milioane de euro, din care, până la sfârşitul anului 2012, au fost contractate circa 64 milioane de euro. Principala cauză a neaccesării acestei măsuri, la nivelul nevoilor sectorului, a fost admiterea ca beneficiari în cadrul măsurii doar a microîntreprinderilor, limitând substanţial numărul beneficiarilor potenţiali.

Noile prevederi ale regulamentului de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014-2020 lărgesc paleta beneficiarilor potenţiali, oferind posibilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii să aplice pentru finanţare în baza a două articole din noul regulament (art.20 şi art.27). Mai mult, rata de sprijin acordată în baza art. 27 creşte de la 50%, cât era prevăzut în vechiul regulament, la 65%, crescând astfel atractivitatea introducerii unei măsuri în viitorul PNDR.

În perioada 2007-2013, pentru creşterea valorii adăugate a produselor agricole (investiţii în noi tehnologii) au fost selectate pentru finanţare proiecte în valoare de 153,0 milioane de euro, insuficiente însă în raport cu necesarul la nivel naţional.

Pentru funiculare, ar însemna aproximativ 3.000 de funiculare (macara cu cablu) ˇ 10 locuri de muncă = 30.000 locuri de muncă (în zona rurală). De asemenea, prevederile din viitorul Cod silvic încurajează folosirea funicularelor, deoarece exploatarea se va efectua pe bazinete.

Astfel, dacă analizăm situaţia pe costuri şi locurile de muncă generate avem următoarele date:

• pentru TAF aproximativ 2.000 TAF ˇ 2 locuri de muncă = 4.000 locuri de muncă (în zona rurală)
• pentru tractoare cu troliu 2000 ˇ 2 locuri de muncă = 4.000 locuri de muncă (în zona rurală)
• alte utilaje şi echipamente aproximativ 3.000 locuri de muncă (în zona rurală)

În momentul de faţă, conform Asociaţiei Forestierilor din România, numărul agenţilor atestaţi pe o perioada de 2 (doi) ani, la data de 30.05.2013 este de 5.039.

Dintr-un total utilaje: 10.056 bucăţi, din care :

• Tractoare TAF - 6.134 bucăţi
• Tractoare U650/651 - 3.772 bucăţi
• Funiculare - 125 bucăţi
• Multifuncţionale (harvester, forwarder) - 25 bucăţi

Majoritatea utilajelor sunt mai vechi de 10-15 ani, iar numărul total de angajaţi în industria forestieră este estimat la 55.000.

6. Prevenirea şi repararea daunelor cauzate pădurilor - unde este nevoie de o alocare de 500 milioane de euro

Această măsură nu s-a aplicat în perioada de programare 2007-2013, deşi constituie o prioritate în contextul schimbărilor climatice şi în sustenabilitatea fondului forestier.

Măsura acoperă parţial activităţile anuale de protecţie a pădurilor, iar sistemele de monitorizare şi comunicaţii înlesnesc intervenţia rapidă în cazul unor dezastre. Astfel, vorbim de incendii de 6.000 ha/an + doborâturi în masă de 10.000 ha/an = 112.000 ha - pentru toată perioada.

Pentru 50 de sisteme de monitorizare permanentă - 4 locuri de muncă (personal calificat), ceea ce rezultă 200 locuri de muncă.

7. Transfer de cunoştinţe, acţiuni de informare şi servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploataţiei şi servicii de înlocuire în cadrul exploataţiei, unde este necesară o alocare de 150 milioane de euro pentru:

• acţiuni de formare şi dobândire de competenţe pentru persoanele angajate în domeniul silvic, agricol, alimentar, gestionări de terenuri, IMM care îşi desfăşoară activitatea în zonele rurale;
• servicii de consiliere în vederea ameliorării, atât a performanţelor economice şi de mediu ale exploataţiilor, întreprinderilor şi/sau investiţiilor lor, cât şi a capacităţii acestora de a genera beneficii pentru climă şi de a fi rezistente la schimbările climatice pentru fermieri, deţinători de păduri, alţi gestionari de terenuri, precum şi IMM-uri.

Pentru 4 puncte de informare în fiecare judeţ/3 consilieri - aproximativ 480 locuri de muncă. Pentru consiliere - 5 formatori pentru fiecare firmă autorizată.

Beneficiarii acestei măsuri care duce la profesionalizarea sectorului sunt:

• 17.700 angajaţi RNP
• 5.000 angajaţi O.S. Private
• 55.000 angajaţi agenţi economici (ASFOR)
• proprietari de pădure - peste 1.000.000
• IMM - peste 5000
• ONG - uri din domeniu

De asemenea, rolul sectorului este extrem de important pentru funcţii de protecţie împotriva inundaţiilor şi eroziunii, a calităţii aerului, solului şi apei, biodiversităţii, asigurate de pădurile României. Ieşirea sectorului forestier de sub spectrul subdezvoltării şi tăierilor ilegale este un deziderat strategic de interes naţional, care nu se poate realiza în condiţiile subfinanţării acestui sector.

Acesta este motivul pentru care doresc să subliniez necesitatea modernizării legislaţiei care reglementează sectorul forestier, în conformitate cu standardele europene şi internaţionale, şi în egală măsură subliniez şi necesitatea ca inclusiv unele proceduri în privinţa modernizării Codului silvic să fie adoptate în unanimitate de către toţi cei care doresc dezvoltarea durabilă a sectorului silvic.

Nu trebuie uitat niciodată că legislaţia trebuie să fie rezultatul unei consultări ample a sectorul silvic, fie că vorbim de proprietari de pădure, de administratori sau de reprezentanţii mediului economic, universitar, ai sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare, în esenţă este vorba de toţi actorii implicaţi în gestionarea domeniului forestier, a pădurilor româneşti. Salut demersul doamnei ministru Lucia Ana Varga de a trimite în Parlament actul normativ care să modifice Codul silvic.

În calitate de secretar de stat la Ministerul Mediului şi Pădurilor am iniţiat şi am lucrat împreună cu toţi reprezentanţii sectorului forestier la Strategia Naţională Forestieră a României pe termen mediu, în concordanţă cu Strategia Europeană pentru sectorul forestier, care a fost trimisă de Comisia Europeană către Parlamentului European în data de 20 septembrie 2013.

Cred cu tărie că Strategia Forestieră Naţională şi finanţarea pentru sectorul forestier trebuie să fie unanim acceptate de întreaga clasa politică, deoarece pădurea nu trebuie să aibă culoare politică.