Parliamentary debates

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie:

"Transformarea Programului «Cornul şi laptele» în after-school"

În ultimul timp s-au tot purtat dezbateri pe acest subiect. Foştii noştri colegi de alianţă au respins acest proiect legislativ şi au introdus în locul său tichetul lunar de 100 lei pentru elevii care intră în acest program.

Acest tip de programe se află printre angajamentele de frunte din campania electorală a USL de acum 2 ani. Consider că trebuie să acordăm o atenţie sporită Legii educaţiei naţionale, care garantează accesul copiilor la un astfel de program. Trebuie să adoptăm măsurile necesare, astfel încât să nu îngrădim dreptul constituţional al copiilor, care provin din familii cu situaţie materială precară sau chiar cele nevoiaşe, de a avea acces la educaţie.

Ideea de a crea centre pentru înfiinţarea de aşa numitele after-school s-a născut, de fapt, din Programul "Laptele şi cornul". Din cauza faptului că acesta a dat greş, în sensul că produsele destinate copiilor din grădiniţe şi şcoli sfârşeau prin a fi aruncate, şi, implicit, banii destinaţi acestor produse erau practic risipiţi, premierul a decis ca aceşti bani să fie utilizaţi pentru un alt scop mai util, şi anume la after-school. Din acest punct de vedere pot spune că împărtăşesc părerea primului-ministru, deoarece, la ora actuală, sunt copii care într-adevăr au nevoie din cauza faptului că părinţii nu pot fi prezenţi la orele respective când aceştia încheie cursurile. Este un program mai ţintit pentru cei care au nevoie de ajutor, cum am menţionat anterior, părinţii care stau la serviciu până târziu şi nu au ce să facă cu copilul.

Promisiunea pentru after-school datează din vremea în care distinsa doamnă Andronescu era ministrul educaţiei, iar în planul ministerului, la vremea aceea, erau revoluţionarea sistemului şi demitizarea meditaţiilor, servicii pentru care părinţii plătesc şi la ora actuală aproximativ 65.000 lei în zona privată. La momentul acela se dorea popularizarea programelor de after-school în şcolile a căror infrastructură permitea acest lucru.

În prezent, se face o evaluare în unităţile de învăţământ în vederea creării spaţiului necesar implementării acestui program şi transformarea programului "Cornul şi laptele" în after-school. Ideea ar fi ca contribuţia guvernului să acopere suficient, încât copiii să primească o masă caldă la prânz şi să beneficieze de supraveghere, atât în partea de efectuare a temelor, cât şi în partea de activitate extracurriculară. În acest fel, după cum declara şi fostul ministru al educaţiei, "vom scăpa şi de practica meditaţiilor". Dacă tot am adus în discuţie meditaţiile, doresc să remarc faptul că, înfiinţarea after-school în interiorul unităţilor de învăţământ va avea, practic, două efecte pozitive: pe de-o parte părinţii nu vor mai trebui să-şi facă probleme în legătură cu activitatea copiilor lor de după încheierea cursurilor, pe de altă parte, copiii vor fi scutiţi de drumurile făcute la meditaţii, pe lângă cursurile pe care oricum le oferă unitatea de învăţământ unde sunt înscrişi.

Chiar dacă la capitolul iniţiative stăm bine, n-aş putea spune acelaşi lucru şi despre mijloacele materiale cu care am putea definitiva acest proiect. Din păcate, în zona privată, "şcoala de după şcoală" costă aproximativ între 10.000 şi 65.000 lei pe an. Însă, în această zonă, Programele "after-school" sunt foarte bine dezvoltate, dar mai scumpe chiar decât taxele la facultate, pornind de la 10.000 lei pe an, iar pe lângă aceste taxe, 10.000 fiind cele mai ieftine, se adaugă costurile suplimentare pentru transport şi activităţi speciale.

Printre cele mai scumpe unităţi de after-school se numără cele care folosesc alt sistem de educaţie decât cel românesc şi care implică cursuri pe toată durata zilei, cu pauze de recreere şi învăţare complementară. Pe cele mai înalte poziţii, amintim British School of Bucharest (aprox 16.000 euro anual), American International School of Bucharest (13.300 euro anual), International School of Bucharest (5.500 euro anual) şi Herman Oberth (4.500 euro anual).

Revenind la sistemul românesc de educaţie, astfel de programe funcţionează, în prezent, în mai multe judeţe din ţară. În cadrul acestora, elevii primesc o masă caldă şi efectuează temele cu profesorii. Programul "Ore de după-amiază" este benefic nu numai pentru copii, ci şi pentru cadrele didactice care au şansa de a-şi suplimenta veniturile afectate de criză. Potrivit statisticilor, în şcolile în care există deja programe after-school a crescut nivelul educaţional şi s-a redus semnificativ abandonul şcolar.

Beneficiile unui astfel de program sunt multiple, însă lipsa de informare a celor care conduc aceste unităţi şi lipsa unui cadru legislativ bine pus la punct îngreunează demersurile. În urma acestei declaraţii, mi-aş dori să fac apel către Ministerul Educaţiei şi Cercetării de a demara un plan concret, în acest sens, prin care să utilizăm fondurile europene destinate acestui tip de programe.